INTERVIU EXCLUSIV. EURO 2020 a trecut, cu ce ne-am ales? Florin Șari, manager de proiect, în premieră despre culisele și efectele turneului

Într-o abordare poate simplistă și trunchiată, putem spune că am rămas după EURO 2020 cu trei stadioane. Ghencea, Giulești, Arcul de Triumf. Cu mândria că am fost gazde și chiar gazde bune. Cu reputația unor organizatori de nădejde. Dar, cu ce am rămas, de fapt? Concret?

Pentru mai multe răspunsuri la această întrebare a apărut ideea unui interviu cu Florin Șari, manager de proiect UEFA EURO 2020 la București. 

Povestește-mi te rog care e moștenirea reală, concretă, pentru România și pentru fotbalul nostru după acest turneu. 

România rămâne după UEFA EURO 2020 cu o infrastructură de excepție. Este o moștenire foarte valoroasă, care nu s-ar fi putut dobândi fără organizarea turneului. Pe lângă cele 3 stadioane-bijuterie noi din București, Arena Națională este modernizată în totalitate. Tot în București, avem Aeroportul Băneasa complet renovat și o linie ferată până la Aeroportul Otopeni, primul traseu feroviar nou de după 1990. S-a creat astfel o infrastructură pe o rază de 8 km față de centrul Capitalei, un atu remarcabil în organizarea competițiilor internaționale.

Rasismul se plătește cu închisoarea în Anglia: cum a fost pedepsit un fan care l-a…

Eriksen a revenit pe teren, la 246 zile după infarctul de la EURO 2020, cu…

400 de noi terenuri în țară, 47 deja spre execuție

Știu că se construiesc și terenuri de fotbal în baze sportive pentru comunități, în țară. E un proiect mai puțin popularizat. În ce constă, mai exact?

Proiectul finanțat de Guvernul României se va concretiza în 150 de baze mari, cu câte 2 terenuri, și 100 de baze cu un singur teren. În total, 400 de noi terenuri. Facilitățile vor fi completate cu nocturnă, vestiare și tribune. Compania Națională de Investiții, care gestionează construirea bazelor, conlucrează cu FRF în vederea distribuirii echitabile a terenurilor de fotbal în toată țara. La nivelul lunii august 2021, după obținerea tuturor avizelor și a întocmirii documentației tehnice, sunt în licitație, achiziție, proiectare sau construcție 47 de baze, 7 dintre acestea fiind chiar în execuție.

Dincolo de impactul direct, pentru români, al acestor repere, ne cresc în mod real șansele să organizăm alte turnee majore?

Aceste câștiguri obținute de pe urma EURO 2020 ajută să plaseze Bucureștiul, România, în circuitul marilor evenimente internaționale. Acolo, alături de țările occidentale cu tradiții consistente în domeniu, se construiește imaginea de destinație atrăgătoare pentru turiști, pentru investitori sau organizatori de evenimente. Oferta FRF are deja răspunsuri pozitive. Cu infrastructura actuală și know-how-ul demonstrat FRF a  primit spre organizare EURO U21 în 2023, EURO U19 în 2025. Federația va continua să candideze pentru organizarea marilor competiții.

Un turneu, 7 guverne, 7 miniștri, 4 primari. Bilanț UEFA pe 30 august!

Ce a câștigat FRF din organizarea EURO 2020?

Dezvoltarea unor competențe de management al evenimentelor sportive majore. Avem acum în FRF și în rețeaua de colaboratori în jur de 200 de manageri și specialiști instruiți și validați. Când mă refer la competențele dobândite, spun că avem acum în FRF capacitatea de a administra și livra toate componentele de organizare a unei mari competiții, de la planuri operaționale și de securitate, de marketing și comunicare, până la instruirea voluntarilor, asigurarea managementului deșeurilor și al impactului de mediu, aplicarea programelor antirasiste și antidiscriminare. Prestigiul organizației s-a consolidat în fața partenerilor noștri, factorul de stabilitate pe durata proiectului fiind echipa de management FRF. Să nu uităm că în cei 7 ani de la atribuirea organizării am avut 7 guverne, 7 miniștri ai sportului și 4 primari generali. În condițiile acestea, adevărații beneficiari – sportivii și spectatorii – s-au simțit cum nu se poate mai bine la București.

Care a fost feedback primit din partea UEFA și a celorlalți parteneri de organizare pentru implicarea românilor?

Momentul de bilanț este 30 august, când va avea loc o întâlnire dedicată la UEFA. Până atunci, am primit scrisori de felicitare din partea managementului UEFA Events SA, compania prin care UEFA desfășoară formatele competiționale de top. Pe plan local, încă primim mesaje de apreciere și felicitare, de la diverse părți implicate. Cred, totuși, că mesajul cel mai puternic l-au transmis suporterii de pe Arena Națională, care au scandat minute în șir “România!” în prelungirile meciului Franța-Elveția, din 28 iunie.

Cei 3.000 de români implicați direct în EURO 2020 la București

Cum poate fi rezumat aportul românilor la EURO 2020?

Determinant. Specificul EURO 2020 fiind că forța de muncă locală a dus greul organizării, în toate orașele-gazdă. Convingerea mea e că succesul de la București nu s-a datorat unor factori speciali, nedefinibili, ci competenței și performanței echipei de management și a specialiștilor angajați. Noi am stabilit acum termen de referință: patru meciuri organizate în interval de 15 zile, niciun incident de securitate, desfășurare ireproșabilă a tuturor serviciilor-suport: transport, îndrumare spectatori, siguranță și ordine publică, sănătate. Zero cazuri de îmbolnăvire COVID-19 în urma participării la meciuri. Și cel mai spectaculos meci din turneul final, Franța – Elveția, desfășurat pe Arena Națională.

Aproximativ câți români au fost implicați și cum? 

Dacă e să comparăm cifrele, proiectul EURO 2020 la București a fost unul covârșitor românesc. Am avut 850 de voluntari, din care 80% au fost români. Și cei 20% străini sunt un motiv de bucurie, pentru că au ales Bucureștiul, din 12 orașe-gazdă, și s-au integrat perfect în proiect. Am avut 900 de stewarzi, toți români. Aportul jandarmilor, pompierilor, medicilor a fost de aproximativ 900 de persoane, toți români. Au fost în jur de 300 de români angrenați în zona serviciilor. Angajații români din echipa de implementare au fost în jur de 200, incluzând specialiștii coordonați de FRF în numele UEFA, personalul FRF, personalul de la stadion și din programul de voluntariat al Primăriei. Numărul străinilor a fost de aproximativ 700, incluzând aici Centrul de Producție TV, unde au fost 500 de persoane.

Provocările șantierelor, alegerile, forța de muncă și COVID

Care a fost cea mai mare provocare în tot acest proces amplu?

Dacă ar fi să fac o glumă, natura și capriciile ei, în fața cărora rămânem neajutorați. Revenind la analiza de risc, am identificat încă de la început problema fluctuației forței de muncă, accentuată de creșterile salariale din sectorul public și de plecările masive înspre țările Europei occidentale. Apoi, problema complexității relațiilor cu partenerii publici: la nivel guvernamental, regional și local, precum și impactul alegerilor locale, programate ”în buza” lui EURO2020. Nu în ultimul rând, incertitudinea legată de evoluția numeroaselor șantiere deschise în oraș, la cele două aeroporturi, la stadioane, în zonele de tranzit al spectatorilor. Sunt chestiuni concrete, palpabile, ușor de măsurat și adresat cu măsuri specifice de prevenire sau limitare a efectelor negative, dovadă că nu am avut absolut nicio sincopă în desfășurarea evenimentului. 

Dar pandemia COVID?

Un caz specific în analiza de risc îl reprezintă pandemia COVID-19, Poate cel mai grav a fost că a trebuit să operăm în pandemie, sub imperiul incertitudinii. Aici s-a arătat adevărata valoare a implicării personale și a curajului.

Lecțiile învățate și concepțiile schimbate în bine

Care ar putea fi cele mai importante două lecții, să spunem, pe care le-am învățat din punct de vedere organizatoric?

Cred că prima este aceea a valorii oamenilor, colaborării și a parteneriatului real, în scopul atingerii unui scop comun. Am întâlnit în timpul pregătirilor și desfășurării EURO extrem de mulți oameni de cea mai bună calitate umană și profesională. Succesul turneului final este succesul fiecăruia dintre ei în parte și mândria că am fost cu toții parte din acest proiect e pe deplin justificată. Cealaltă lecție ține de adaptabilitate, de robustețe și de încrederea în succes. Niciodată, în cei șase ani de organizare efectivă, niciunul dintre noi nu s-a îndoit de succesul EURO 2020 la București. 

Ce a schimbat EURO 2020 pentru noi, dincolo de lucrurile vizibile, pe care le-ai detaliat?

Sunt convins că organizarea EURO 2020 la București a schimbat în bine percepții și concepții. De-a lungul timpului am întâlnit mult defetism și dezinteres, la categorii diferite, de români, în special. Oamenii care au contat cu adevărat au fost însă întotdeauna încrezători și proactivi. Lista acestora e foarte lungă și consistentă și le suntem fiecăruia în parte îndatorat pentru susținerea pe care am primit-o. Cel mai bun exemplu este programul de voluntariat, la care s-au înscris aproximativ 1.000 de persoane, din care, pe parcursul pandemiei s-au retras foarte puțini. Reacțiile din partea celor rămași au fost majoritar că vor să rămână alături de noi pentru a da voluntariatului valoare umană și socială și a-l scoate din prejudecata muncii patriotice, făcută împotriva propriei voințe și fără rost.

Codul secret care îți aduce produse GRATIS! Completează-l și tu!

Incredibil! Cum poate să arate Sandra Izbașa la 11 ani după ce s-a retras din...