VIDEO – REPORTAJ între stații. Bogdan Lobonț, selecționerul care merge la birou cu metroul. „Atenție, se închid ușile!” Încep poveștile „Pisicii” pe magistrala 2, prin Crângași și „Ștefan cel Mare”

VIDEO – REPORTAJ între stații. Bogdan Lobonț, selecționerul care merge la birou cu metroul. „Atenție, se închid ușile!” Încep poveștile „Pisicii” pe magistrala 2, prin Crângași și „Ștefan cel Mare”

În viesparul matinal al stației de metrou, un bărbat cu geacă de piele, model și rucsac școlăresc, coboară, cu o sticlă de apă în mănă, în pas de promenadă, scările tocite de marmură. O etichetă galbenă flutură, din lateralul ghiozdanului, în valul curentului enervant și înțepător care împinge din subteran, neiertător și cu miros de fier, prin tâmplele siluetelor grăbite. 

„Bogdan Lobonț. Federația Română de Fotbal”. „Atenție se închid ușile!” 

„De la mine din cartier, din Aviației și până la Federație, cu mașina, am făcut cu 15 minute mai mult. Pentru mine, într-un oraș aglomerat cum este Bucureștiul, metroul este cel mai comod mijloc de locomoție. Am două minute de așteptare în stație și 20-25 de minute până la Piața Muncii”, își explică Lobonț alegerea. 

Ce funcție va avea Bogdan Lobonț la Rapid după venirea lui Neil Lennon

Bogdan Lobonț, nemulțumit de scor după Rapid – FCSB 2-0: „Putea să fie mult mai…

• URMĂREȘTE și „REPORTAJ cu George Țucudean în cramă”

Fotbalistul de pe magistrala corporatiștilor

Suntem în stația Aurel Vlaicu, magistrala albastră, Berceni – Pipera. Sau, neoficial, magistrala corporatiștilor. Bogdan Lobonț locuiește la Roma și lucrează la București. În rutina lui zilnică, traseul „de acasă” până „la birou”, Casa Fotbalului din breteaua cartierului Pantelimon, este străbătut prin tunel, pe drum de fier. Printre „oameni- prizonieri”. Ai gândurilor și telefonului. Cu transbordare în Piața Victoriei, acolo unde pasagerul Bogdan Lobonț schimbă magistrala și urmează linia galbenă. Spre Dristor 2, cu stația terminus la Piața Muncii. Prin Ștefan cel Mare, Bucur Obor și Iancului. 

De la Dacia 1310, la Espero, până la „trenul galben fără cai”

„Prima mașină a fost o Dacia 1310, argintie. Apoi am avut un Espero”. Limuzina anilor ‘90. Acum, Lobby, portarul nebun de la Rapid, Dinamo, Ajax, Fiorentina sau AS Roma, fost slujitor al tricoului galben de la echipa națională, actualmente selecționer Under 20, circulă, zilnic, dus – întors, cu „trenul galben fără cai”. 

• URMĂREȘTE și REPORTAJ cu Gabi Mureșan, fost fobalist, actual primar 

„Urmează stația Aviatorilor”. Și, atipic pentru un drum cu metroul prin măruntaiele Bucureștiului, avem parte de o călătorie altfel. De data asta fără telefone. Într-o discuție despre fotbal, juniori, amintiri, Rapid, Dinamo, Totti, Mutu, Pițurcă, Ștefan Radu, Edi Iordănescu, fiul fotbalist și multe alte subiecte pe care „Pisica” nu le-a evitat. 

Mastodontul cu vagoane își încordează osatura între peroane. Urmează stația… atenție se închid ușile! Și același șuierat ascuțit. Apoi încruntarea frânelor. „Atenție se închid ușile… urmează stația…”.

PlaySport.ro vă propune un reportaj în fuga stațiilor, cu și despre un mare fotbalist care prefră metroul ca mijloc de locomoție într-un oraș sufocat de trafic, de poluare, de nervi consumați între semafoare.

• URMĂREȘTE și REPORTAJ cu Ana Maria Popescu – POVEȘTI din cartierul Rahova 

Lobby circulă deviat. Prin Crângași, stația rapidiștilor 

La propunerea noastră, fostul mare portar a acceptat schimbarea traseului. Cu o mică buclă. „Vreau să trecem și să coborâm și la Crângași”. Pentru că acolo, rapidiștii se revarsă spre sufletul Giuleștiului în zi de meci. Și nu puteam rata o „haltă” și la „Ștefan cel Mare”. Stadionul Dinamo… un peron drag în cariera lui Lobonț. 

La ieșirea din subteran, Lobonț servește clișeul culinar al călătorului de la metrou. Covrigul cald. Cu mac, stafide sau susan. Ieftin păcat în cerul gurii. Apoi, în drumul drept servit la pas, pe Bulevardul Basarabia spre Arena Națională, „Pisica” devine obiectiv pentru un selfie- suvenir. Copii, bărbați cu părul alb cernut pe stadioane, străini rătăciți cu scop turistic, cu toții „punctează” întâlnirea neașteptată cu fostul portar. „E Lobonț!” „Sunteți domnul Lobonț?” „I know you from Ajax!”. Zâmbet și cadrul de rigoare. 

Drumul spre birou pentru un fotbalist care a trecut prin vestiare grele și a fost aclamat de peluze uriașe, cu patos, culoare, ecou și cântec, se termină la Casa Fotbalului. De fapt, aici începe calea unui tânăr antrenor. Modest, ferm, asumat. Încercat după ultimele rezultate. Veșnic răgușit, așa cum ne-a obișnuit. 

„Stațiile” INTERVIULUI cu Bogdan Lobonț: 

• • Bogdan Lobonț, cursantul de la Coverciano și colegii de bancă Paolo Cannavaro, Martin Demichelis, Modesto, Blasi; 
  • Povestea „peretelui Lobonț” din Hunedoara. „Fiecare bază de antrenament ar trebui să aibă un perete, de acolo începe povestea”;
  • Lobonț despre selecționata Under 20: „Este normal să existe discuții în urma rezultatelor pe care le-am avut, însă, pe lângă rezultatul de pe tabelă, trebuie să urmărim și cum, când și ce fel creștem un jucător”; 
  • „Sunt foarte mulți antrenori care țipă și urlă la jucători”. Frica și teama de a greși. Adversarii tânărului fotbalistului român în viziunea lui Bogdan Lobonț; 
  • Bogdan Lobonț despre discuțiile cu șefii FRF în urma ultimelor rezultate: „Toată lumea are încredere în tine când lucrurile merg bine, însă încrederea trebuie să existe și când lucrurile nu merg bine. Am primit asigurări că beneficiez, în continuare, de această încredere”; 

• Analiza crudă a lui Bogdan Lobonț: „Nu visa nimeni că o să câștigăm cu Portugalia, Cehia și Polonia. Realitatea este că nu putem face față să jucăm la patru zile, din cauză că nu avem o bază solidă în spate. Până când nu învățăm să ne antrenăm nu o să avem continuitate”;

• „Este diferență mare între tinerii care vin la lot din străinătate și cei selecționați din țară”; 

•  „Tu ești, Francesco?” M-am întâlnit în bar cu Totti și nu ne-am mai recunoscut. Se ocupă de jucătorii tineri în firma de impresariat”;

• Ce spune Bogdan Lobonț despre tinerii jucători: „Avem cu ce! Jucătorii sunt precum un hard extern, ai unde să pui. Sunt fotbaliști care demonstrează 10-15% din potențialul lor. Rezultatele sunt o consecință…” 

• „În fotbalul românesc trebuie să ne construim eroi. Înfrângerile pe care le-am suferit la U 20 nu sunt ușor de digerat. E dificil să te întorci în țară, într-o societate unde toți sunt obișnuiți să fie la un nivel și, dacă te ridici, vin și-ți dau peste picioare. Pe sistemul: Ai venit tu să ne înveți ce să facem noi aici!”;

• Revolta lui Lobonț: „De ce nu iau toți exemplul lui Gică Hagi? Să construiască! Noi luăm model alte exemple! Dăm antrenori afară după două etape, schimbăm jucătorii ca pe ciorapi, păcălim fotbaliștii și nu-i plătim”; 

• Amintiri din Giulești. Campionii 1998- 1999, în piață la Crângași: „Stăteam peste drum de Sala Giulești, la garsoniere, toți tinerii: eu, Pancu, Dulca, Bundea, Bogdan Andone, Târțău, Lucian Marinescu. Veneam la piață, printre blocuri, să ne facem cumpărăturile”,  

• „Vreau să dau ceva fotbalului românesc, datorită lui sunt cine sunt, fără… nu ar fi știut nimeni că există Bogdan Lobonț. M-a crescut, m-a trimis la Ajax, Fiorentina sau AS Roma”; 

• „Dacă aș fi mers la inaugurarea noului Giulești, mă urcam pe poartă, sus pe bară și repetam faimoasa poză de după câștigarea campionatului” ;

• „Pe noi, la juniori, ne interesează medaliile. La Ajax, de exemplu, importantă este formarea jucătorului”;  

• „Îmi aduc aminte că mi-am cumpărat un Land Rover, nu zic ce mi-a făcut nea Mircea (n.r. Lucescu) după un meci pierdut acasă, în Giulești, cu Ceahlăul”; 

• Rolul naționalei Under 20, explicat de selecționer: „Obiectivul  este să oferi continuitate fotbaliștilor de la Under 19 la un nivel ridicat de ritm și intensitate și să-i ai în anticamera naționalei Under 21”. Ce spune Lobonț depre Rareș Ilie sau Rădăslăvescu;

• Părerea despre umilințele selecționatei sale: „Rezultatele cu Italia, Germania, Anglia sau Elveția sunt dure, însă călesc”; 

• De ce a ales Bogdan Lobonț, după ce a debutat în Liga 1 în Giulești, să se întoarcă la Dinamo. „Am vrut să vin la Rapid. Am aterizat de la Amsterdam și, în aeroport, am dat peste George Copos. I-am spus să mă sune până a doua zi la 12 și vin la Rapid. Am stat și am așteptat telefonul de la nea George…”; 

• Povestea unei noi reveniri… la Dinamo. „Am plâns când Victor Pițurcă nu m-a convocat pentru meciul cu Belarus. Mi-a spus că trebuie să joc, dacă nu o fac, nu o să mă mai cheme. De-asta am ales să ajung, din nou, la Dinamo. Am făcut-o pentru echipa națională”;

• „Dinamo a însemnat mult pentru mine, am trăit experiențe minunate. Am avut și lucruri bune și lucruri mai puțin bune”; 

• „Nea Piți nu lăsa nimic la voia întâmplării. La micile detalii e fenomenal. Băi, Adriene, aici trebuie să alergi, tată! Și alerga Dinamită, că eu așa-i spun lui Mutu, de ajungea și în poziție de fundaș stânga”; 

• • „Mi-am luat bătaie de la Ionel Ganea, eram copii și făceam glume de cantonament. I-am pus sare în suc. Ionel era din alt aluat. S-a mutat de la noi de la masă și, când l-am întrebat de ce a plecat, mi-a spus că e mai bine, că s-a săturat să mă tot bată”; 

• Păcatul fotbalistului român: cașcavalul pane cu ceapă. „E înrădăcinat în noi. Jucătorii spun că, dacă nu mănâncă, a doua zi nu pot juca. Primul nostru meci trebuie să fie cu faimosul cașcaval pane cu ceapă”; 

• Cine i-a dat porecla Pisica? „Când am ajuns la Fiorentina. „  „Gatto! Și așa mi-a rămas”;

• Tachinările cu Radu Ștefan din derby-urile Roma vs Lazio. „I-am trimis mesaj după un derby și Fane s-a supărat pe mine. La următorul derby mi-a pus mâna în gât. Fane, când e derby, se transformă. Seara m-a sunat. <>”; 

• „Eu nu am fost la același nivel cu Cristi Chivu și Ștefan Radu, ei au câștigat mai multe trofee. Și mai importante”;

• „Cristi Chivu e bine. Avem momente când ne amintim, urmărește naționala, meciurile de la Under 21, chiar și pe ale noastre, la U 20, e ocupat. Nici mie nu-mi răspunde uneori la telefon”;

• Amintirile lui Bogdan Lobonț, juniorul de la Steaua: „M-am pierdut în pădure. Am plecat de la Forban cu gențile în spate, eu, Aliuță, Edi Iordănescu, am luat-o pe jos, apoi trenul, trebuia să mergem la lot”;

• „Asta e vocea mea. Când eram mic m-am operat la Cluj, rămâneam des fără voce. Am avut faimosul remediu cu lapte fierbinte, gălbenuș de ou și miere, însă, la un moment dat, nu a mai ținut”

• Noul Lobonț, fiul, juniorul de la Rapid. „Pentru el e dificil. Toată lumea când aude Lobonț… automat asimilează cu mine. Există presiunea numelui. Îl bastonez și pe el. Dacă o să-l selecționez, ar trebui să fie de trei clase peste rolul lui”; 

• Povestea antrenamentelor cu fiul său: „O oră să uiți că sunt tatăl tău! A fost dificil. După fiecare antrenament, două ore, nici nu vorbea. Ne întrebau toți, când ajungeam acasă, dacă ne-am certat”. 

Codul secret care îți aduce produse GRATIS! Completează-l și tu!

Incredibil! Cum poate să arate Sandra Izbașa la 11 ani după ce s-a retras din...