Tragedie în sportul românesc. Iulian Șerban, de trei ori campion mondial de paracanoe, a murit la vârsta de 35 de ani. Legitimat la clubul Steaua, acesta a suferit un infarct și nu a mai putut fi salvat. Câștigase medalia de aur la Poznan, în 2010 și 2012, și la Szeged, în 2011. De asemenea, a fost locul 4 la Jocurile Paralimpice de la Rio de Janeiro, în 2016. Anunțase că și-ar dori să se califice și pentru Tokyo 2020, competiție mutată pentru 2021. Recent, însă, recunoștea că îi este din ce în ce mai greu să se recupereze. Se gândea la retragere, cel mai probabil după Jocurile Paralimpice din vara acestui an.
„Dar văd că, de la an la an, parcă mi se duce din baterie. Nu mă mai refac cum trebuie după antrenamente. Kaiacul e un sport care te solicită foarte mult, sunt antrenamente după care trebuie să-ți facă perfuzii de calciu, magneziu, vitamina C. Îți bubuie capul două zile, sunt eforturi maxime, maxime. Și parcă nu mai am aceeași ambiție, după ani de zile în care am fost primul. Încă vreau să fiu primul, dar parcă s-a dus din scânteia aia”, declara Iulian Șerban într-un interviu acordat pentru Lead.ro.
Iulian Şerban a povestit şi cum şi-a pierdut un picior după ce a fost călcat de tren, la vârsta de 21 de ani. A fost la un pas să îşi piardă viaţa atunci.
Eram în gară la Bușteni și credeam că am timp să beau o cafea până pleacă trenul. Când am văzut că oprește doar cât să coboare lumea și apoi pleacă, am încercat să-l prind. M-am agățat din mers, dar m-am dezechilibrat pe scări și m-am trezit sub tren. M-a călcat bine de tot, auzeam „trosc bum, trosc bum”, și după ce-a trecut am văzut că piciorul drept era pe cealaltă cale ferată.
Stăteam întins pe spate, vedeam crucea de pe Caraiman și spuneam „Tatăl nostru”. Vedeam copacii și frunzele în reluare și mă gândeam „Gata, am pus-o”. Eram singur, așa că am sunat la salvare. După ce a venit, le-am spus că au doi kilometri de oraș și vin așa târziu, apoi nu mai știu nimic. Am fost inconștient ceva timp, până am ajuns la București, la spitalul Floreasca.”, mai povestea Iulian Şerban.
Iulian Șerban a început să practice paracanoe după un accident de tren în urma căruia și-a pierdut un picior. Cu o exemplară putere de luptă, încerca să gândească mereu cu optimism. Spunea că fără acel accident nu ar fi practicat paracanoe, iar sportul însemna totul pentru el. De asemenea, avea planuri de viitor alături de Mihaela, pe care o cunoscuse chiar la lotul de paracanoe.
„Dacă nu-mi pierdeam piciorul într-un accident de tren, probabil nu mai făceam kaiac. Accidentul m-a adus înapoi la sport, iar sportul m-a ținut departe de anturaje dubioase. Nu știu cât mai pot și nici ce-o să fac după. Poate o să antrenez, dar deocamdată vreau o pauză. Împreună cu Mihaela, am cumpărat un teren pe malul lacului Snagov și după ce ne lăsăm o să construim o casă. Atunci o să pot să fac din nou kaiac de plăcere”, mai povestea Iulian Șerban pentru sursa citată.