Spionul Ion Țiriac a fost deconspirat că a lucrat pentru Securitate. Miliardarul a avut o misiune clară din partea Securității la jumatatea anilor 60. Avea 24 de ani atunci când a semnat angajamentul de a furniza informații organelor statului. „Relația” a durat doar 3 ani, în 1966 Țiriac devenind din informator, urmărit.
Erau vremuri complicate, iar compromisul o „monedă de schimb” pentru a accede la anumite privilegii. Spionul Ion Țiriac a fost deconspirat că a lucrat pentru Securitate. În 2010, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a decis că Ion Țiriac (81 de ani) a semnat un agajament cu Securitatea Statului, dar nu a făcut poliție politică, scrie adevarul.ro. A fost titularul dosarului de rețea R 238360. Vara anului 1963. Țiriac era deja un sportiv cunoscut. Membru al echipei de Cupa Davis, la tenis, dar și al naționalei de hochei pe gheață. Cu aceasta din urmă a și prticipat la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Innsbruck, din 1964.
Potrivit adeverinţei date de CNSAS, Ţiriac ar fi fost recrutat de Securitate în 11 iulie 1963 pentru încadrarea informativă a unor sportivi şi delegaţi străini ce vin în R.P.R. El ar fi semnat un agajament cu numele conspirativ „Titi Ionescu”. Era anul în care viitorul miliardar se căsătorea, prima și ultima oară în viața lui. Aleasa a fost handbalista Erika Braedt, cu 4 ani mai tânără. Mariajul a durat doar 2 ani, cei doi divorțând în 1965.
Chiar în ziua recrutării, Țiriac semna două note informative. Potrivit adevarul.ro, el a dat detalii despre discuțiile pe care le avea cu jucătorii de tenis sud-africani Abe Segal şi Gordon Forbes. Aceștia veniseră, în vara anului 1963, în România, pentru un meci din Cupa Davis.
M-au rugat să-i conduc în strada Agricultori, la tovarăşa M.O. căreia aveau să-i înmâneze un pachet din partea unchiului ei (după cum am aflat), jucătorul de tenis C, care este stabilit în străinătate. Întrucât acele persoane nu se puteau înţelege, am fost nevoit să fac pe translatorul. Cuvintele ce s-au schimbat au fost simple urări de bine, atât din partea celor care au venit, cât şi din partea mamei sus-numitei M.O., pare-se sora lui C. Înainte de a face deplasarea în Anglia, am fost căutat de tovarăşa M.O. pentru a duce un bibelou, după cum mi-a spus, unchiului ei. Nu am luat acest bibelou cu mine”, scria „Titi” în raportul său, conform adevarul.ro.
În notele existente se află și relatări ale unor întâlniri cu ocazia unui turneu din Anglia. Sunt „mărunțișuri” prezentate cu aer de „agent secret”. Țiriac povestește cum aceiași Segal și Forbesc i-au dat un mantou ca să-l ducă „tovarășei O”. El recunoaște că nu l-a dus și îl are la el acasă. Sportivul mai prezenta detalii despre întâlnirea cu „foștii mei colegi de sport – B.N. și soția lui M.N.” și le prezenta ocupațiile din acel moment.
Un alt episod din relatările informatorului „Titi” este legat de prințul Dimitrie Sturdza și fiii acestuia. Dimitrie Sturdza a fost multiplu campion al Elveției și participant în Cupa Davis pentru Țara Cantoanelor. L-a legat o strânsă prietenie cu Ilie Năstase și Ion Țiriac și a ajutat-o pe Simona Halep, inclusiv financiar, la începuturile carierei acesteia. „Agentul Titi” relata, într- altă notă, despre întâlnirea cu fiii prințului, tot în Anglia. La acea dată, familia Sturdza trăia în Norvegia, țara de origine a mamei prințului.
Tot în această deplasare, am întâlnit pe fiii prinţului S., care au participat la aceste turnee de tenis. Am jucat împreună cu ei tenis. Au abordat în discuţii orice problemă privind sportul sau discuţii amicale şi s-au arătat foarte dornici de a vizita ţara”, scrie Țiriac-„Titi”, conform sursei citate.
În altă notă redactată tot la 11 iulie 1963, Țiriac relatează alte „nimicuri” de la un turneu desfășurat la Paris, în luna mai. El notează că a primit şase sticluţe cu lac de unghii. Lucrurile au mers așa o vreme, până ce, la 6 decembrie 1966, Securitatea l-a declarat pe „Titi” un „element ” neserios și cu rea-voință. Probabil că toate „nimicurile” relatate de sportiv îi cam convinseseră pe șefii Securității că nu se pot baza pe „mustăcios”.
De fiecare dată a furnizat materiale fără importanţă, deşi avea posibilităţi (…). Dat fiind faptul că agentul «Titi Ionescu» în colaborarea sa cu organele noastre a dat dovadă de rea-voinţă (…) propunem abandonarea agentului «Titi Ionescu» şi predarea dosarului personal la Serviciul C”, nota ofiţerul care îl recrutase pe Ţiriac.
Mai mult, din agent, „Titi” a devenit „țintă”. El a devenit „urmăritul Tănase”, făcându-i-se un dosar de urmărire.
Noi toţi aveam dosare, toţi sportivii. Cum crezi că am stat în străinătate fără să fim urmăriţi? E de neconceput că, de atâţia ani, am avut pentru nimicuri oameni în spate”, declara Ion Ţiriac, în 2007, când a și putut vedea, la sediul CNSAS, propriul dosar de urmărire.