Așa suna un articol scris la 9 noiembrie 1929 în Realitatea Ilustrată. Stadionul „Electromagnetica” este singura arenă ridicată în perioada interbelică, încă în picioare în Capitală.
De-a lungul timpului, structura pe care a fost construită arena nu a suferit mari modificări, după cum se poate observa și în poze.
Micuțul stadion de pe strada „Veseliei” a fost destinat clasei muncitorești pentru „organizare sportivă în vederea augmentării producției”.
Supravieuțuind perioadei interbelice și unei conflagrații globale, stadionul „Muncitoresc”, așa cum a fost cunoscut după 1950, aducea mereu circa 1000 de oameni la meciurile disputate în diviziile inferioare, fie ele regionale, orășenești sau raionale, după cum este menționat într-un articol din 1954, în mica tribună fotografiată mai sus.
Deși, de aproape un secol, micuțul stadion „vesel” găzduiește partide, majoritatea la nivel de divizie municipală, cel mai important moment cu care a rămas în istorie îl reprezintă data de 13 august 1939.
Conform documentelor Siguranței statului, la o serbare câmpenească, organizată de breasla lucrătorilor în industria de pielărie și încăltăminte, cu aproximativ 1000 de oameni, titlul de Regina Muncii a fost câștigat de Elena Petrescu…viitoare Ceaușescu.
La momentul respectiv, cea care a fost prima doamnă a țării pentru aproape jumătate de deceniu era muncitoare la fabrica „Jaquard” din București, dar și o simpatizantă a comunismului.
Printre participanți s-a remarcat prezența unui mare număr de membri și simpatizanți ai mișcării comuniste ca: Nicolae Ceaușescu […]. Serbarea a decurs în liniște, conform programului fixat […]. Regină a Muncii a fost aleasă comunista Lenuța Petrescu, lucrătoare la fabrica Jaquard, identificată drept conducătoarea organizației de tineret din sectorul II Negru […]” se arată într-un articol de pe Historia, conform raportului realizat de un agent al Siguranței de la locul cu pricina.
Raportul respectivului agent de Siguranță, datat cu 13 august 1939, furnizează prima mențiune a celor doi într-un document oficial, în Parcul „Veseliei”.
De asemenea, conform aceleiași surse, viitorii soți au avut, individual, câte un discurs. Ambii au ținut să sublinieze apartenența față de valorile comuniste.
Întreaga existență a stadionului este legată de meciuri jucate la divizii inferioare. Mai întâi, Electromagnetica, echipa fabricii, și-a disputat partidele aici.
Ulterior, în urma unei fuziuni cauzate de problemele financiare de după Revoluție, Electromagnetica a devenit Rapid II, astfel că tinerele speranțe ale giuleștenilor și-au găsit casă pentru meciurile disputate pe teren propriu.
Până în 2013, stadionul de pe strada „Veseliei” a fost adăpostul celor care visau să calce pe urmele unor idoli precum Nae Manea, Dan Coe, Rică Răducanu, ș.a.m.d.
În prezent, arena înconjurată de case, o spălătorie și ziduri vechi ale fostei fabrici primește, la fiecare sfârșit de săptămână, diverse echipe din Liga a IV-a, București. Asalt, formație înscrisă în competiția derulată sub egida AMFB, evoluează aici.
Mai mult, ACS Rapid FNG, echipă creată de Frumoșii Nebuni ai Giuleștiului, facțiune de la Tribuna a II-a care s-a desprins de echipa din Liga 1, a găsit în stadionul „Electromagnetica” o gazdă pentru meciurile disputate în aceeași competiție precum Asalt București.
Stadionul „Republicii” a fost unul dintre cele mai importante arene polisportive din țară. Construit în 1926 sub denumirea de Stadionul „Oficiului Național de Educație Fizică” sau ONEF, acesta a fost grav afectat de cel de-al Doilea Război Mondial.
Reconstruit în 1948, numele i-a fost schimbat în „Republicii”. A găzduit, de-a lungul existenței, 42 de meciuri ale „tricolorilor”, precum și 22 de finale ale Cupei României, pe lângă partide de rugby sau întreceri atletice.
Demolat în 1980, fostul stadion al „Republicii” mai există astăzi prin două aspecte: zidurile originale ale tribunei a II-a și peluzei Vest, în interiorul curții Casei Poporului, dar și tabela de marcaj mutată pe strada… Veseliei.
Amintirea arenei unde, pe vremuri, s-au disputat zeci, poate chiar sute de meciuri de fotbal, precum și alte competiții, fie că vorbim de handbal, atletism, săritura cu prăjina sau rugby, este prezentă în sectorul 5.
Micuța arenă „Electromagnetica” marchează scorul dintre combatante pe celebra tabelă de marcaj mutată de pe „Republicii” pe „Veseliei”.
Mihai Iosif a fost antrenorul care a readus Rapid pe prima scenă a fotbalului românesc după retrogradarea din sezonul 2012-2013, urmată de faliment și drumul prin ligile inferioare.
Miță Iosif, mai mult, a condus surpriza primelor etape din campionat, când giuleștenii au ținut aproape de campioana și liderul actual, CFR Cluj. Ulterior, rezultatele au început să oscileze, culminând cu înlăturarea antrenorului.
Echipa care s-a mutat pe noul stadion „Rapid-Giulești” după ce, în sezonul regular a fost nevoită să se plimbe fie pe Arena Națională, fie pe stadionul din Mioveni, a folosit baza de antrenament a stadionului „Electromagnetica” pentru a se pregăti.
Totodată, pentru a întări coeziunea grupului și relațiile dintre jucători, cel care a și îmbrăcat, ca jucător, tricoul formației alb-vișinii în perioada 1989-1995, a organizat, la un interval de timp, grătare. Acestea au avut loc chiar în sectorul 5, pe strada „Veseliei”.
*Gazonul de pe stadionul „Electromagnetica”, gazda meciurilor din Liga a IV-a București pentru Asalt