Fără doar și poate, pentru Simion Mironaș, cea mai bună perioadă fotbalistică a fost în timpul în care a îmbrăcat tricoul echipei Gloria Bistrița, între 1992 și 1997.
Pe parcursul acelor ani, fostul fundaș a făcut câteva popasuri scurte la echipe precum cele din Capitală, menționate mai sus, dar și pentru Unirea Dej sau Bekescsaba, singura experiență din afara granițelor.
Totuși, este cunoscut pentru un „record” greu de bătut. În a 8-a etapă a sezonului 1994-1995 de Divizia A, la capătul căreia Steaua câștiga a al 3-lea titlu consecutiv din seria de 6, Simion Mironaș a jucat pentru Gloria Bistrița contra Rapidului, pe 13 octombrie, într-o victorie a giuleștenilor cu 4-3.
Două zile mai târziu, Dinamo București l-a împrumutat pe acesta și l-a folosit imediat în victoria obținută, pe teren propriu, în fața celor de la Universitatea Cluj. De remarcat că ambele partide disputate de fundașul bistrițean s-au jucat la București.
153 de meciuri și 32 de goluri a adunat în tricoul Gloriei Bistrița, echipă cu care și-a trecut în palmares și singurul trofeu la profesioniști: Cupa României, ediția 1993-1994, după o finală câștigată în fața Universității Craiova.
De numele lui Simion Mironaș se leagă și un eveniment mai puțin plăcut. Pe 28 februarie 1998, timp în care era legitimat la Unirea Dej, fostul fotbalist a omorât o persoană și a rănit încă una într-un accident rutier.
Tragedia a avut loc în Susenii Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud. Nemțeanul se afla la volanul mașinii sale, un Mercedes, și, conform rezultatului etilotestului care, ulterior, a fost modificat, era de 2 la mie.
Mai mult, Mironaș a fost condamnat în urma acestu incident la un an de închisoare pe care însă l-a executat la locul de muncă. Ba mai mult, acesta a continuat să joace fotbal și să fie pe gazon în meciuri oficiale.
Conform unei declarații a mamei vitrege a victimei, în camera care recolta sângele lui Mironaș se mai aflau încă doi fotbaliști.
Aici, la țară, unde nu știe nimeni de noi, oamenii cu bani cumpără orice. Ai bani, ești în față, n-ai, stai la rând și taci. Când am ajuns la Bistrița, la Poliție, n-au vrut să ne lase să-l vedem, nu ne-au dat nicio informație. L-am văzut într-o cameră, împreună cu alți doi fotbaliști, cum dădea probe de sânge. Dacă era nevinovat, de ce voiau să-i amestece probele cu ale altora?” într-o declarație pentru Libertatea.
Mai mult, bunica victimei a declarat că la momentul respectiv a demarat un proces, dar s-a oprit foarte rapid.
A trecut o singură dată pe la noi. A venit cu o hârtie pe care zicea s-o semnez cum că nu mai am nicio pretenție de la el și că nu-l dau în judecată. N-am semnat-o, n-aveam cum. Avocatul nostru ne-a zis clar că nu avem nicio șansă, că o să pierdem și o să cheltuim mulți bani” într-o intervenție pentru aceeași sursă menționată.
Legendă pentru Gloria Bistrița, în 1996, Simionaș a revenit în Capitală după experiența de la Dinamo, dar de această dată la rivală din Giulești. Aici a rezistat doar 13 meciuri.
În momentul respectiv, pe banca tehnică a echipei de sub podul Grant se afla Ion „Liță” Dumitru, unul dintre cei mai mari fotbaliști români din istorie.
Fostul „internațional” a rememorat problema pe care a avut-o cu jucătorul născut în județul Neamț.
Eram antrenor la Rapid în 1996 și jucam în cupele europene. Îl aveam pe Simion Mironaș, un fundaș excelent, adus de la Bistrița lui Jean Pădureanu. El evolua foarte bine la Gloria, la Rapid mai puțin Nu știu ce avea, pentru că în Ardeal juca bine.
Am jucat cu el un tenis după un meci slab, am băut o bere, l-am întrebat de ce se exprimă așa rău. A ajuns la situația să îmi ceară să nu intre într-un meci de frică. Mi-a zis că n-a alergat toată viața cât a alergat într-un tur cu mine.” a declarat „Liță” Dumitru pentru ProSport.