Liga 1 trece în ultimele luni prin grave probleme financiare, atacurile la adresa LPF s-au înmulțit, președintele Gino Iorgulescu e în continuare absent din spațiul public, iar multe cluburi abia mai respiră. Secretarul general al Ligii, Justin Ștefan, explică situația unui fotbal vecin cu colapsul.
Domnule Ștefan, LPF aduce în ultimele săptămâni cu o instituție care asistă neputincioasă la prăbușirea Ligii 1: Gaz Metan și Clinceniul abia mai respiră, CFR Cluj se confruntă cu destule probleme financiare, Botoșaniul pune semnul egal între LPF și cifra zero. Ce se întâmplă?
Nu putem analiza cluburile din Liga 1 și activitatea LPF desprinzându-ne din contextul crizelor europene suprapuse. Cea pandemică a generat probleme economice, a apărut acum conflictul Rusia – Ucraina, care va aduce și el efecte serioase. Dacă nu privim fotbalul românesc la zi într-un tablou mai larg, la scară continentală, riscăm să ajungem la concluzii eronate. În Europa, cifrele ne arată că există pierderi de 7 miliarde de euro raportat la veniturile din 2021, conform unui raport UEFA realizat prin analiza a circa 700 de cluburi. Sunt 4 miliarde numai pentru Top 5 campionate, adică Anglia, Spania, Germania, Italia și Franța, care se adaugă altor trei miliarde din 2020. Au intrat în insolvență sau faliment 52 de echipe. Prin urmare, nu putem extrage România din acest peisaj. Situația nu diferă mult la noi.
Parcă nicăieri însă nu s-a pus la modul alarmant problema să nu poți încheia Liga 1 cu același număr de competitoare cu care ai început!
Știm ce probleme au Clinceniul și Gaz Metan. Fac eforturi să continue campionatul. Am discutat, i-am rugat să ne anunțe dacă situația devine fără ieșire pentru a putea adopta măsuri de protejare a tuturor celorlalte cluburi. Pentru Academica am făcut deja niște lucruri. Am discutat cu persoane care ar putea asigura finanțarea în următorul interval de timp, ați văzut că au ieșit cumva din perioada critică. Putem încerca să vorbim cu partenerii lor, cu autoritățile locale, să ne străduim să găsim resurse cu care să termine sezonul. Din fericire, am reușit să menținem intactă valoarea contractului pentru drepturile TV chiar și în context pandemic. N-am înregistrat pierderi foarte mari pe zona comercială, nici noi, nici cluburile. Suntem în marja rezonabilă.
Puteți detalia?
Lucrurile sunt gestionabile. Ne-am uitat și la bugetele cluburilor, la cheltuielile cu jucătorii. E adevărat că aici ar trebui extinsă abordarea și către antrenori, staff, personal auxiliar, adică oameni care ajung deseori în cea mai grea situație, fiindcă au venituri mult mai mici decât fotbaliștii. La nivel european, 91 la sută din venituri se duc spre zona asta. În România, din 2014, cheltuielile pentru jucători sunt între 58% și 71%, așa că ajungem în marja continentală dacă adaugăm și restul personalului. E clar că nu fotbalul românesc e în insolvență sau faliment, ci anumite cluburi, care se confruntă cu probleme financiare. Iar aici mai trebuie să afcem o distincție clară.
Anume?
Sunt cluburi cu întârzieri la plăți și altele cu nevoi de cashflow. Există trei cluburi în Liga 1 care au apelat la împrumuturi bancare, n-ar fi corect să le spun numele. Altele n-au reușit să acceseze bani. Categoric, una e să finanțezi Barcelona, altceva înseamnă un club din România. Evaluarea de risc e diferită.
Cum priviți posibilitatea de a bloca o parte din drepturile TV pentru garantarea salariilor, ca o măsură într-un pachet mai amplu pe această temă?
E dificil să intervii autoritar în autonomia cluburilor, cu forța pumnului în masă. Nu o poți face fără acordul lor. Ar putea apărea o reticență acolo unde consideră că au un management judicios. Avem, de exemplu, cazurile Chindia, Farul sau Voluntari, care-și fac treaba foarte bine. Orice regulă trebuie să treacă prin aprobarea Adunării Generale. Ne gândim însă să aplicăm un sistem de alertă preventivă precum în Spania.
Și cum ar trebui să funcționeze?
Se determină un procent din total venituri care merge spre activitatea fotbalistică și acela trebuie să fie respectat. Dacă vii cu sume care depășesc acea barieră, arăți dacă ai și venituri suplimentare. Ar fi un prim pas, pe care l-am discutat deja și cu FRF. Nu discutăm de o ingerință în bucătăria internă a cluburilor, ci de o măsură de protecție financiară. Chestiunea cu garantarea din drepturile TV ar ridica anumite probleme. Să spunem că ai de încasat 500.000 de euro. Dacă salariile depășesc suma, cui plătești, în ce ordine. Sunt anumite neajunsuri, pentru care nu avem încă o variantă de lucru pentru a le acoperi. În plus, dacă reții o parte din bani, intervii peste balanțe sau bilanțuri, cu care cluburile poate ar dori să meargă la bănci pentru creditare să-și acopere nevoile de cash-flow. De aceea, soluția cu alerta preventivă e mai fezabilă momentan. Sunt convins că și cluburile vor înțelege că e nevoie acum de un răspuns ferm.
Puneți toate aceste chestiuni pe agenda următoarei Adunări Generale?
Da. Am stabilit și cu FRF că orice modificare de regulament sau norme de funcționare trebuie făcute între două sezoane pentru o anumită predictibilitate. Categoric, pot apărea anumite probleme în timpul campionatului, dar nici eu, ca avocat, n-aș accepta o intervenție oricând, fiindcă asta ar însemna o bulversare a competiției. În plus, e nevoie de măsuri pe zona de educație, de responsabilizare, de management, de evaluare de risc. Sunt lucruri care ar trebui obligatoriu implementate și acceptate de cluburi pentru sezonul viitor.
Vă redau câteva declarații pe care le-ați făcut în timp la adresa președintelui FRF. ”Mandatul lui Răzvan Burleanu e un eșec sportiv, financiar și juridic”. Sau: ”E un pistolar teleportat la 29 de ani în fruntea federației la șase ore după condamnarea lui Popescu”. Vă mențineți opiniile?
Au fost declarații făcute în contextul unor conflicte pe anumite probleme instituționale. Odată cu proiectul VAR însă, am reușit să găsim o anumită zonă de cooperare. Ne-am așezat la aceeași masă. Am stabilit că, înainte de orice diferend personal sau de o declarație de presă, stă nevoia de colaborare. Putem seta obiective comune în beneficiul fotbalului românesc. E irelevant dacă discutăm de președintele X sau Y. În general, instituțiile trebuie să facă eforturi să conlucreze, fiindcă astfel de dispute nu duc nicăieri. Mi-am schimbat abordarea. A fost o eroare în trecut.
Nu cumva e la mijloc, de fapt, următorul pact mai pragmatic, așa cum circulă un scenariu: ați renunțat la ideea de a candida la șefia FRF, iar federația s-a angajat că nu va susține un contracandidat pentru Iorgulescu la următorul scrutin de la Ligă, tot anul acesta?
Nu există niciun pact. Iar eu am spus doar că analizez dacă voi candida sau nu, însă înainte trebuie să-mi evaluez corect posibilitățile de a câștiga. E clar că prima șansă o are cel în funcție, fie că e FRF, fie că e LPF. Și te uiți la ce s-a întâmplat la alegerile anterioare. Dacă Lupescu, un candidat puternic, a fost învins, înseamnă că trebuie să fii precaut. Să pleci de la varianta cea mai puțin optimistă. Mi-am făcut evaluarea și am apreciat că nu am șanse, așa că nu avea sens să intru într-o bătălie pierdută.
Gino Iorgulescu va ataca un nou mandat la LPF?
Vom veni în perioada următoare cu toate informațiile necesare, cu echipa, cu proiectul. Veți afla la momentul oportun inclusiv data alegerilor.
Citesc printre rânduri că tentația e aceea a unei noi candidaturi!
Nu a fost luată nicio decizie. Dar dacă va fi luată, formula va fi aceeași echipă.
Dacă Iorgulescu nu va intra în joc, v-ar tenta să atacați șefia LPF?
Acum nu iau în calcul o asemenea soluție și nici n-am de ce. Avem o echipă, lucrăm împreună, nu există factori care să-mi ridice probleme de reflecție.
Dacă ați fi suporter și ați remarca absența totală din spațiul public a președintelui LPF, Gino Iorgulescu, v-ar ridica semne de întrebare postura lui la Ligă?
Nu prea m-ar interesa ce se întâmplă la FRF sau LPF, ci m-aș uita la clubul pe care-l susțin. Mi-aș dori să se apropie mai mult de comunitate, să transforme ziua meciului într-o zi de petrecere a timpului liber împreună cu familia. Mă întorc însă spre sensul întrebării. Trebuie să facem distincție între ce înseamnă prezența în media și ce reprezintă relațiile cu cluburile din Liga 1. Or, Gino e implicat în activitatea curentă a LPF, discutăm zilnic, luăm împreună deciziile relevante. E prezent sută la sută în activitatea Ligii.
Ce vă spune faptul că Răzvan Burleanu va candida singur la FRF sau va avea rivali de decor?
Că nimeni nu consideră că are un program mai bun decât Burleanu.
Sau că, după ce l-a spulberat pe Lupescu, nimeni nu mai riscă să se opună mașinăriei electorale dezvoltate de Burleanu?
Până la urmă, nimeni nu e de neînlocuit, iar istoria a validat acest lucru. Burleanu a venit însă în ultima vreme cu o serie de strategii pe zona sportivă, de management, de fotbal feminin, pe care oamenii le-au văzut și nu e nimeni care să considere că poate aduce ceva mai bun pentru a intra în competiția pentru FRF. Sigur, Burleanu e un personaj cu o putere reală în federație, unde și-a consolidat poziția. Și spun asta ca un element pozitiv, nu negativ.
Nu vi se pare însă că, dincolo de discursul stufos și de actele diplomatice, Răzvan Burleanu e repetent la capitolul echipe naționale, adică exact sensul final al federației?
E o discuție lungă legată de felul în care judeci un management prin prisma rezultatelor sportive. Sunt mai multe aspecte la mijloc. Dar dacă ne uităm la ultima parte a mandatului lui Rădoi, vedem că am avut speranțe reale de a merge la baraj. Ne-a lipsit și un pic de șansă. A venit acum Edi, un antrenor foarte bun, pe care-l știu bine. Am discutat de mai multe ori. Am încredere că e unul dintre cei mai profesioniști tehnicieni, va continua probabil ce a început Mirel și poate va aduce din familie și proverbialul noroc. Să fim însă realiști! Fotbalul românesc nu mai are cum să fie comparat cu Top 5 și nu poate produce rezultate mult peste nivelul societății. Sunt probleme de natură educațională, de cultură, de psihologie a poporului român.
Aveți apariții publice în care cereți deseori apărarea imaginii Ligii 1, a fotbalului românesc. În această cheie, vi se pare că e un prejudiciu major de imagine atunci când Gigi Becali face apologia anti-vaccinării și-i prigonește pe jucătorii vaccinați?
E un punct de vedere al domnului Becali. Are dreptul la o liberă exprimare, hotărăște ce se petrece în clubul dumnealui. Nici n-am urmărit foarte atent declarațiile respective, nu știu dacă se poate trage concluzia că la FCSB funcționează o interdicție de vaccinare. Am văzut însă statistici legate de situația vaccinării la alte cluburi europene și singura concluzie e că aceasta nu afectează performanțele sportive. La modul general, orice intervenție speculată de media poate fi un prejudiciu de imagine. Chiar am discutat tema asta cu FRF și, cu toate că am tratat până acum cu oarecare indiferență anumite situații, nu mă refer neapărat la Gigi Becali!, va trebui să avem de acum înainte o discuție clară cu cluburile. Să instituim un moment zero. Dacă nu suntem atenți la declarații și nu respectăm o strategie de comunicare, riscăm să erodăm semnificativ valoarea campionatului.
De când lucrați la LPF, ați primit oferte de la cluburi din Liga 1?
Au fost discuții, chiar recent am primit o propunere din partea unui intermediar. Dar nu analizez serios acum asemenea variante, pentru că fac parte dintr-o echipă și mă ghidez după două principii: nu abandonez echipa și nu mă întorc împotriva ei. Dar, pentru viitor, e un proiect pe care-l am în vedere. Cele mai multe lucruri le poți face din teren, acela reprezentat de activitatea dintr-un club. Am convingerea că poți ajunge departe cu un management bun în România, cu condiția să te bucuri de un finanțator care să-ți asigure stabilitate. Poate asta îi și trage în spate pe unii care dispun de experiența necesară de a manageria un club.
Așadar, nu veți spune ”nu” la un moment dat migrării spre un club?
Nu. România e o oportunitate fotbalistică excepțională. Trebuie să fim o piață intermediară pentru jucători. Discutăm de academii, dar să nu uităm partea de scouting, care nu știu cât de bine pusă la punct este în România. Dar aici e un campionat de tranziție. Nu putem aduce fotbaliști la nivel de Spania, Anglia sau Germania, dar avem cum să-i identificăm pe unii care să meargă apoi în alte ligi europene, iar cluburile să încaseze indemnizații pe măsură.
Credeți că războiul din Ucraina va aduce efecte imediate asupra Ligii 1 în sensul că jucătorii străini vor fugi de România din cauza vecinătății cu zona de conflict?
Sunt îngrijorat mai degrabă de perspectivele economice. E posibil să ne trezim că avem de facto graniță cu Rusia, apare riscul inflației, criza refugiaților deja se conturează, iar toate astea trebuie privite cu maximum de atenție. Cluburile ar trebui probabil să-și așeze mai bine cheltuielile, să arate o responsabilitate mai mare la întocmirea bugetelor, să aibă o evaluare de risc mai aproape de realitate.
E clar că sistemul VAR va deveni operabil la Supercupa României?
N-aș comenta acest aspect, dar am văzut că nimeni n-a negat informația, așa că n-o voi nega nici eu.
Funcționează la LPF o comisie de business, în programul căreia apare o temă legată de fructificarea potențialului jocurilor electronice. Despre ce e vorba?
E o temă pe care am discutat-o și cu reprezentanții cluburilor, și cu partenerul media care deține drepturile TV. Trebuie să fii extrem de interesat de publicul comercial, cel între 18 și 49 de ani, dar ar fi o eroare să-i desconsideri pe cei mai tineri, care, mai devreme sau mai târziu, ajung în acea categorie-țintă. Sunt oameni care trebuie aduși, ușor-ușor, spre fotbalul românesc. Avem această zonă a jocurilor electronice de tip FIFA 2022, unde există și cluburile din România. Puștii joacă împătimiți, fac filmulețe, își crează loturi. E o nebunie, iar asta ne ajută mult să-i apropiem, să-i familiarizăm cu echipele.
Și care e planul?
Negociem un contract pe zona de fantasy football, prin care vom aduce tinerii în relație directă cu fotbalul românesc. E un subiect la modă și în Anglia, și în SUA, participanții își fac echipe, se dispută meciuri în spațiul virtual. Tratativele sunt foarte avansate. Va fi o sumă cu șapte cifre. Cluburile știu deja despre ce e vorba, ne-am consultat înainte. A fost nevoie de acorduri din partea echipelor în privința unor drepturi pe care să le valorifice cei interesați.
Drepturile TV la zi sunt 28 de milioane de euro pe sezon. Calitatea fotbalului și spectacolul oferit scad abrupt. Vi se pare că mai există un raport decent între cele două repere?
Depinde dacă vrem să vedem și partea plină a paharului. În plus, nu cred că prețul e dictat doar de raportul dintre meciurile interesante și cele neinteresante, care înseamnă, până la urmă, doar o chestiune de gust. Prețul e determinat de piață, nu de calitatea produsului, care contează, dar cererea și oferta decid. Dacă ne uităm televiziuni, vedem că au nevoie de meciurile din Liga 1, după cum și cluburile au nevoie de banii din drepturile TV. Nu discutăm doar de cele 90 de minute, ci și de un conținut promovat în știri, în emisuni. Așa se face o evaluare corectă, pe care piața a confirmat-o și sper să crească puțin cu ocazia viitorului contract, cu câteva procente rezonabile, nu la 40 de milioane pe sezon.