Jurnalistul Ionel Stoica a fost alături de naționala României timp de 45 de zile, pe durata Mondialului american. În ’94, a transmis pentru TVR informații pe durata toată durata competiției.
La fel ca milioane de români, Stoica a trăit la intensitate maximă sfertul de finală contra Suediei. România a fost egalată în prelungiri și învinsă la penalty-uri. Stoica a povestit la podcastul „Vreau să știu”, prezentat de Cătălin Oprișan, cum au arătat pe viu scenele durerii naționalei.
„Dramatic a fost cum s-au comportat băieții noștri. S-a plâns. Nu pot să uit imaginile alea cu Răducioiu care udă iarba cu lacrimile sale, Prodan cum plânge cu convulsiuni, cum își acoperă fața cu ghetele și plânge cutremurându-se, cum Dan Petrescu își dă pumni singuri în cap și aleară de colo-colo, Prunea plânge în brațele lui Moraru și Stelea, Hagi se ceartă singur… Sunt niște imagini îngrozitoare. A fost drama unei generații, într-un fel. Rămâne cea mai mare victorie, dar și cea mai mare durere din istoria naționalei. E un paradox, poate, dar așa este. Lacrimile alea au fost extraordinare. Îmi aduc aminte de o vorbă extraordinară a lui Didi Prodan în avionul de întoarcere: ‘Când ne-o fi mai greu, așa să ne fie’. Sunt vorbe premonitorii”, a spus Stoica.
Naționala României a obținut cea mai mare performanță din istorie la CM 1994. Tricolorii conduși magistral de Hagi au fost la un pas de o semifinală de vis contra Braziliei. Belodedici și Dan Petrescu au ratat de la 11 metri, în timpul loviturilor de departajare. Numită „Generația de Aur” datorită parcursului de atunci, acea echipă a României a mai obținut rezultate notabile ulterior la Mondialul din ’98 și la Euro 2000, depășind în ambele faza grupelor.