Când parcurgi lista celor 136 de echipe de la startul sezonului fotbalistic 2022/23, primele trei eșaloane, îți sare în ochi Minaur Baia Mare. Maramureșenii promovați în Liga 2 s-au încăpățânat să își păstreze în denumire cuvântul cu sonoritate aparte, legat de o epocă importantă a fotbalului românesc. Și de o vreme a mineritului, intrat în declin ori chiar în colaps.
În fapt, Minaur și Minerul Ocna Dej, prin fuziune, vor fi singurele formații cu o astfel de titulatură specială în prime trei eșaloane. În această vară, Minerul Costești (Vâlcea) a retrogadat din Liga 3.
Pentru generațiile care au învățat fotbalul nostru doar de la Sepsi, Voluntari ori Viitorul, cluburi născute relativ recent: vă vine să credeți că până acum 10 ani aveam peste 50 de echipe de fotbal care se numeau Minerul? În primele trei ligi?
Playsport face o incursiune captivantă în fotbalul românesc dintre Al Doilea Război Mondial și 2010. Mai exact, în fotbalul profesionist, primele trei divizii.
Am parcurs toate sezoanele din acest interval de timp selectând toate formațiile care purtau în titulatură “Minerul”. Și vă prezentăm succint destinul lor. E un puzzle de entuziasm, prosperitate, goluri și prăbușire în sărăcie. Un puzzle compus în ritm cu evoluția societății, declinul mineritului și al industriei, schimbările politice și metamorfozele fotbalului.
Demersul nostru nu are pretenții exahustive și nu vizează toată echipele care compun o hartă specială din istoria fotbalului nostru, numită pentru decenii “fotbalul mineresc”. Spre exemplu, echipe precum Aurul (Mica) Brad vor face poate subiectul altor materiale. Ne-am oprit strict la echipele cu numele “Minerul” . Tocmai pentru că azi poate părea greu de imaginat cum comunități întregi respirau fotbal și vibrau pe stadioane pline, strigând: Hai, Minerul!
Imediat după ce fotbalul profeionist s-a reluat în România după 1945, au început să apară echipele “Minerul”. Dar la nivelul primei ligi, premiera după Al Doilea Război Mondial are loc în 1953 prin Minerul Petroșani. Îi vor urma, din 1959, Minerul Lupeni. Iar din 1964, Minerul Baia Mare.
În total am identificat 53 de formații Minerul, cu diferite perioade în Divizia C, B sau A, de la 1945 până în 2010. Cele mai multe, din farmecul fotbalului pierdut, o dată cu vremurile. Aproape sigur pentru totdeauna, cel puțin în forma de-atunci.
Dar povestea trebuie spusă și înțeleasă pentru cunoaște cu adevărat puterea fotbalului și legătura lui fundamentală cu oamenii și locurile. Și a continua ce se poate continua, prin fotbal, în toate colțurile din România unde pasiune trece din generație în generație. Dincolo de lacătul pus pe mine. Dincolo de regimurile politice. Dincolo….
Județul de azi al României cu cele mai multe echipe “Minerul” în fotbalul profesionist (primele trei ligi) pe perioada analizată este Hunedoara. Cumva firesc. La fel cum toate zonele țării din materialul nostru refac practic harta bazinelor miniere cu care generații întregi ne-am obișnuit să învățăm la geografie ?
Sunt 11 echipe “Minerul” din Hunedoara. Iată localitățile care ar putea compune aproape o serie întreagă de Liga 3 astăzi: Aninoasa, Bărbăteni, Certej, Ghelar, Deva, Lupeni, Uricani, Petroșani, Paroșeni, Teliuc, Vulcan.
Minerul Aninoasa s-a înființat în 1936 și s-a mândrit cu trei sezoane în Divizia B de-a lungul existenței sale. A continuat să joace după Revoluție, dar s-a desființat în 2012. Minerul Bărbăteni, apărută în 1975, a ajuns în Divizia C după 1990, mai exact în 2003, dar în 2005 se desființează.
De numele Minerului Certej se leagă în amintire atât tragedia digului rupt și a valurilor de steril care au îngropat case și blocuri, ucigând oameni în 1971 la Certej, cât și episodul 1981 din Cupa României. Atunci, formația de Divizia C pierdea 0-5 cu Universitatea Craiova, dar câștiga apoi la masa verde. Oltenii folosiseră pe juniorul Cioroianu, în stare de supendare din campionatul de tineret-speranțe…
Minerul Ghelar apare prima oară în Divizia C din 1969 și se va alege praful de ea în 2013, după închiderea minei. “Bogățiile subsolului”, ca să ne reamintim și limbajul din anii de liceu, erau cunoscute încă de pe vremea dacilor. “Născut acolo unde se naște fierul” – spune o inscripție latină descoperită în zonă.
Jiul Petroșani, câștigătoare de Cupa României și echipă obișnuită a primului eșalon, a fost Minerul Petroșani în perioada 1953-1958. Dintotdeauna echipă minerească, i-a avut legitimați pe Libardi, Lasconi, Bone, Cavai, Guga, Dumitrache, Augustin, Mulțescu… Azi e în Liga 3. La fel, CSM Deva de azi, din același eșalon, a fost Minerul Deva în anii ‘50-‘60, dar și la finalul anilor ‘70. Când sprijinul financiar venea din minerit.
Minerul Uricani, născută în 1957, a terminat ultima în Liga 4 vara aceasta. Minerul Paroșeni, cu trei sezoane de Divizia B, a dispărut în 1997, după aproape trei decenii de activitate. Teliucul, care în Antichitate aproviziona cu fier capitala Sarmizegetusa, a pierdut și el echipa din 2012. Iar Minerul Vulcan, din orașul care l-a dat fotbalului pe internaționalul stelist Ștefan Onisie, e azi în L4, sub numele CSM “Mihai Viteazu”.
Cu activitate neîntreruptă din 1920 până în 2011, viceampioană națională în 1928!, Minerul Lupeni a fost clubul unde a debutat la seniori Cristian Bălgrădean, portarul CFR-ul de azi.
După Huneodara, județul Maramureș e al doilea, numeric, la acest capitol. Avem 7 formații “Minerul”! Plus una din Satu Mare, ca să completăm zona, e vorba de Minerul Turț. Mina din care s-a extras aur, argint și plumb, încă de pe vremea Mariei Tereza!, se numea Turț-Băi. Era singur mină de aur din Satu Mare. Dar mândria Țării Oașilor s-a închis și a fost abandonată.
În Maramureș, despre Minerul Baia Mare sunt multe de spus, dar avem azi Minaur încă în prim-planul fotbalului iar istoria prodigioasă a echipei e binecunoscută, cu rezultatele ei.
Echipele din Borșa, Seini și Baia Sprie sunt în Liga 4. Cele din Băița, Băiuț și Cavnic… nu mai sunt. Minerul Cavnic, activă din 1934 până în 2017, a fost în Divizia B a anilor ‘70. Aici au jucat, pe vremuri, Lucian Bălan, Alexandru Terheș și Romulus Buia! În ediția 1981/82, colege de serie în Divizia C erau colegele de județ Minerul Băița și Minerul Băiuț. Doar 60 de km între ele. În 1986, la Băiuț venea Steaua, în 16-imile Cupei României…
Minerul Baia Borșa a crescut pe mina de minereu neferos. Cupru, zinc, plumb și aur, ultimul extras mai mult în secret. Azi, localitatea e doar un sat pierdut…. Minerul Ilba-Seini era în anii ‘80 chiar în Divizia B! În vreme ce Minerul Baia Sprie e legat de o localitate pentru care prima cercetare științifică a exploatării de minereuri s-a publicat la 1774, iar activitatea exista din epoca… bronzului!
Și zona Moldovei a avut reprezentantele sale. Bacăul, spre exemplu, prin Minerul Comănești, înființată la începutul anilor ‘50 în contextul exploatării bazinului carbonifer. S-a stins și a dispărut, la fel ca și continuatoarea Athletic, creată în parteneriat cu Athletic Bilbao, mutată la Dărmănești, desființată…
Județul Suceava apare cu 4 formații “Minerul”. La Crucea se exploata uraniu. În 2021 s-a anunțat închiderea minei, din lipsă de zăcământ. Minerul Crucea era în 1990 în Divizia C.
Apoi, e vorba de Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei și Gura Humorului, toate cu tradiție și care au purtat denumirea în anumite perioade ale existenței formațiilor din localitate. În 1984, Minerul Gura Humorului juca un amical cu naționala României! Azi, doar Vatra Dornei apare în fotbalul nostru: Liga 5, sezonul 2021/22…
Dar și în Tulcea juca “Minerul”! Minerul Măcin, care a câștigat “județeana” în 1969, 1972 și 1975. Plus Minerul Mahmudia, în 1986! Județul Tulcea nu are echipă în 2022/23 în primele trei eșaloane. Iar Măcin, care l-a dat fotbalului pe Gabriel Caramarin, și Mahmudia, o comună de 2.000 de locuitori, nu mai au deloc echipe înscrise în competiții de seniori.
Pe zona Munteniei avem 4 județe reprezentate, cu Vâlcea în frunte. Întâi avem un Minerul Câmpulung Muscel din Argeș în Divizia C a sezonului 1964/65, formație la care a jucat la începuturile carierei și actualul arbitru FIFA Cristina Dorcioman!
Spre Dâmbovița descoperim pitoreasca denumire Minerul Șotânga. Echipă de eșalon trei în 1989/90, dar și anterior. Localitatea minieră de la 10 km de Târgoviște era concentrată pe cărbune, iar exploatarea era în legătură directă cu Termocentrala Doicești.
În Prahova avem Minerul Filipeștii de Pădure. Echipa a dominat ani buni fotbalul județean, cu ediții în eșaloanele superioare, inclusiv sub denumirea Metalul. Până în 1990, a fost una din cele mai bogate comune ale României prin exploatarea de lignit, asigurând 6.000 de locuri de muncă!
Vâlcea se poate mândri cu cele mai multe formații în regiune, trei. E vorba de Minerul Râmnicu Vâlcea cu apogeul prin anii 1980-1981. Apoi, Minerul Horezu, cum s-a numit echipa care datează din 1963 și care azi e în Liga 3 cu numele Flacăra. Denumirea inițială a funcționat de la înființare până în 1990, aproape trei decenii! Și a revenit pentru scurtă vreme, aproape de 2000.
Minerul Berbești, care există și azi în L4, a jucat ediții la rând în eșalonul trei al anilor ’90. Localitatea legată de mina de cărbuni avea și echipă de rugby!
Altă zonă bogată, inclusiv fotbalistic, a fost cea a Olteniei și Banatului. Astăzi avem în L3 pe Viitorul Șimian din Mehedinți, dar ea a apărut cu denumirea Minerul Mecanizatorul Șimian în Divizia C, prima oară la finalul anilor ‘70. Fondată în 1994 și dispărută în 2015, a fost Minerul Mehedinți sau Valea Copcii, unde a antrenat Flavius Stoican.
În Gorj sunt trei echipe Minerul. Cea mai cunoscută, din 1962 până azi când joacă în L4, este Minerul Motru, formație cu 17 sezoane în Divizia B, unde a ocupat de două ori locul 4! Au jucat aici Augustin Chiriță, Cornel Cernea sau Cornel Frăsineanu.
Până în anii 2010 a fost în L3 Minerul Mătăsari sau Jilț Mătăsari. Comuna ajunsă pe baza activității minei de cărbune la peste 12.000 de locuitori spre Revoluție, avea la recensământul din 2011 doar 5.000 de suflete. Jiul Rovinari, colegă în L4 de acum cu echipele din Mătăsari și Motru, a fost cândva și Minerul Rovinari. Cu acest nume promova în Divizia C din 2003.
În Banat, județul Caraș-Severin a crescut fotbalistic de-a lungul timpului sprijinit pe activitatea minieră. Avem Minerul Anina, înființată în 1928, care juca în Divizia B în 1981 când arbitrul Ion Crăciunescu a fost bătut zdravăn pe terenul ei. Apoi, Minerul Moldova Nouă, club unde a început fotbalul profesionist Miodrag Belodedici. Și e localitatea unde s-a născut Mihăiță Pleșan.
În sezonul 1977/78 din Divizia C, Minerul Oravița juca în serie cu alte 5 echipe din Caraș-Severin! Din zonă se exploata inclusiv uraniu. Înființată în 1928, Metalul Bocșa a jucat și sub denumirea Minerul. Aici a jucat Nicolae Tilihoi și a început cariera la seniori Dorinel Munteanu, recordman al numărului de meciuri pentru România (134)
Sunt 7 județe ale Transilvaniei care au avut echipe Minerul în primele trei ligi. Începem cu Alba și cele două formații ale sale, Minerul Baia de Arieș și Minerul Zlatna. Prima e legată de o localitate unde se exploata aur încă din secolele XII-XIV, iar echipa de fotbal juca în anii ei de glorie în tricou alb-negru dungat precum Juventus Torino! Azi, Arieșul Apuseni Baia de Arieș e în Liga 5 din Alba.
Zlatna, redenumită CS, e în L4. Poreclită “Aurarii” încă din 1934, i-a avut în echipă pe Ovidiu Maier, Florin Cotora, Mihai Dăscălescu sau Mihai Mincă.
Bihorenii au avut trei formații în fotbalul profesionist: Minerul Ștei, Minerul Șuncuiuș și Minerul Voivozi. Minerul Șuncuiuș e acum în L4 din Bihor. Doar ea.
La Ștei, echipa s-a numit și Oțelul și a activat 25 de sezoane în Divizia C! În 1999 juca în 16-imile Cupei României, cu Rocar București. La Șuncuiuș a fost singura mină de argilă refractară din România. Iar echipa de fotbal a câștigat liga județeană în anii ‘70, ‘80 și ‘90!
În 1975, mina de la Voivozi a devenit prima unitate de exploatare mecanică din România. La Voivozi-Popești se exploatau lignit și nisip bituminos. Azi, Voivozi e un sat cu 1.500 de oameni din comuna Popești.
Și Sălajul e prezent, prin Minerul Sărmășag, formație care a câștigat de 6 ori liga județeană. În 2005, ultima apariție în Divizia C pentru comuna de 6.000 de suflete. Au rămas doar scandările epocii, celebre în zonă: Foaie verde ca piperu’ / Nu-i echipă ca Mineru’!
În Bistrița-Năsăud au fost “ortacii” de la Minerul Rodna, club născut în 1960 și care se mândrește cu o serie de 14 sezoane consecutive în L3, începând din 1973. În ultima ediție de L4, echipa a ajuns până în play-off-ul competiției, dar a câștigat Silvicultorul Maieru. De la Rodna se extrăgea plumb încă de pe vremea romanilor. Mina s-a închis.
În Harghita și Covasna, pe când nu erau Csikszererda și Sepsi, existau Minerul Bălan, respectiv Minerul Baraolt. Din 1968, Bălanul a văzut 21 de ediții consecutive fotbal de Divizia C. Acum, formația e în L4. Localitatea a însemnat cel mai important centru de resurse cuprifere al Austro-Ungariei. În 1967, Bălanul avea 16.000 locuitori, cu 6.000 lucrători la mină. Azi are 6.000 locuitori.
Baraoltul devenit CSO a disputat fără succes barajul de promovare în L3 în această vară, în vechea organizare având în palmares 17 sezoane de Divizia C.
La Cluj avem Minerul Ticu Aghireș, din vremea când se exploatau cărbune, gips și zăcăminte potasice. Satul Ticu face parte din comuna Aghireșu de azi, 7.000 locuitori. Fostă formație de Divizia C.
Apoi, Minerul Iara. Dispărută, formația reprezenta comuna de 4.000 de suflete din prezent. Mina s-a închis în 2005. După ce, în 2000, un incendiu ucisese 4 oameni la exploatarea de minereu de fier și nisip cuarțos.
Minerul 1947 Ocna Dej va deveni încă o formație Minerul, după Minaur, în fotbalul profesionist. Asta pentru că în această vară au fuzionat Someșul Dej și formația cu viitoarea denumire. Asta ca să încheiem cu un semn spre viitor.