Paradoxul Hagi: atelier de tricolori, ambulatoriu de seniori! Partea I: un sfert din naționala ultimilor ani a ieșit din atelierul „Regelui”

• Un demers jurnalistic amplu acoperă în detaliu și cu date activitatea proiectului Gică Hagi în două perspective: raportul cu echipele naționale și impactul asupra fotbalului românesc (partea I), misterul fotbaliștilor maturi transferați de “Rege” și efectele lui (partea II)
• La capătul reportajului nostru bazat pe o analiză complexă vom lansa 10 întrebări fierbinți și vom solicita reacții.

Proiectul Hagi, început în 2009, are ca reper al performanței sportive la seniori, dincolo de dominarea competițiilor juvenile, titlul de campioană al Viitorului (2017), plus Cupa României (2019). În plus, produsele “Regelui” se regăsesc în aproape toate loturile formațiilor de Liga 2 și Liga 1 din ultimele sezoane.

Spre exemplu, la startul acestei ediții, 2022/23, o analiză Playsport evidenția 49 de jucători în loturile Superligii, prezenți la fiecare din cele 15 rivale ale Farului (Analiza e disponibilă AICI). Practic, dacă achizițiile lui Gigi Becali au ținut de multe ori în viață cluburile din punct de vedere financiar, produsele lui Gică Hagi au furnizat materia primă pentru competiție.

Un tricolor din patru!

Cât de mare este însă impactul real al proiectului Hagi asupra echipei naționale? Cu date clare, fără păreri afectate de subiectivism?

Am analizat fiecare partidă disputată de România în ultimii 5 ani. Adică un total de 49 de meciuri jucate într-o jumătate de deceniu. Iată concluziile:

• 86 de fotbaliști au îmbrăcat tricoul României în ultimii 5 ani
• 22 dintre aceștia, un procent incredibil de peste 25%!, au ieșit din “atelierul Hagi”

Stop. Cifrele sunt uluitoare. Cu atât mai mult cu cât vorbim de un club care nu a câștigat campionatul în acest interval de timp, din 2018 până în 2022 inclusiv. Și care a promovat pe prima scenă abia în 2012! Sunt rezultate cu care probabil nu se pot lăuda nici prea multe cluburi-pepinieră europene, în raport cu naționalele din țările unde activează.

Ce înseamnă “atelierul Hagi”?

Sintagma pe care am propus-o încă din titlu include trei categorii de fotbaliști:

1. Produse ale Academiei Hagi și ale clubului Viitorul. Adică nume care s-au format în perioada junioratului în proiectul Hagi, au debutat la seniori și s-au consacrat la clubul “Regelui”. Aici intră, exemplificativ, Florin Tănase, Alex Cicâldău, Răzvan Marin, Ianis Hagi sau Cristi Manea. E categoria cea mai reprezentată.
2. Jucători care au petrecut perioade considerabile sub comanda lui Hagi, a căror traiectorie a fost influențată considerabil de evoluțiile la Viitorul/Farul, chiar dacă nu sunt produse ale Academiei. Fiind vorba de atelierul Hagi, s-a lucrat uneori și cu materialul clientului ? Spre exemplu Alibec, Țucudean, Toșca. Țucudean ajunge la 26 de ani la națională după evoluțiile de la Viitorul și rămâne în circuitul tricolorilor după ce iese campion cu dobrogenii și devine golgheterul campionatului.
3. Fotbaliști care au jucat pentru România chiar din tricoul Viitorului/Farului. Aici avem o mare parte din produsele de la punctul 1, la care putema adăuga numele lui Sali, T. Băluță sau Drăguș.

Două echipe de start, fără portari

Cei 22 de tricolori ai atelierului Hagi ocupă toate posturile, mai puțin cel de portar. Marian Aioani a fost convocat, dar nu a debutat încă pentru România la seniori, nu face parte din acest grup. Cum ar putea arăta cele două formații de tricolori proveniți pe această filieră?

ECHIPA A (4-4-2): X – Manea, Mitrea, T. Băluță, Toșca – I. Hagi, R. Marin, Cicâldău, Iancu –Țucudean, Fl. Coman

ECHIPA B (4-3-3): X – Benzar, Bălașa, Ghiță, C. Ganea– Al. Băluță, Nedelcu, Mitriță – Drăguș, Alibec, Fl. Tănase

Rezerve: Căpușă, Sali.

Pentru partea I a reportajului lansăm 5 întrebări-teme împreună cu comentarii fundamentate pe concluziile analizei. Vom reveni cu reacții.

1. Proiectul Hagi = succes. Dar succesul naționalei?

În contextul naționalei, succesul proiectului Hagi este incontestabil. Un sfert din tricolorii ultimilor 5 ani ieșiți din “atelierul Regelui”! Dacă ne raportăm invers, la succesul naționalei, răspunsul obiectiv ar fi: nu, deocamdată.

Întâi “nu”.  Pentru că în intervalul 2018-2022 naționala cu un sfert de fotbaliști din atelierul Hagi a ratat tot: Liga Națiunilor 2018, preliminariile EURO 2020, barajul pentru EURO 2020, preliminariile CM 2024, Liga Națiunilor 2022. În același timp, ultimul nostru lot de turneu final, EURO 2016, îl avea doar pe Alibec trecut pe la Viitorul, deși proiectul Hagi începuse de 7 ani.

• OPINIE: „Unde sunt la nivel internațional fotbaliștii lansați de Academia lui? În afara lui Răzvan Marin, care a început să joace și e la un nivel rezonabil, nu-mi vine în minte niciun nume care să se impună peste hotare. Aaa, a scos jucători buni la nivel de România, de Bulgaria, de Arabia, asta da! Dar nu pentru ligile puternice” – Marcel Răducanu în 2020 pentru GSP

De ce “deocamdată”? Pentru că fix jumătate din “lotul Hagi” de 22 nu a împlinit încă 27 de ani! Avem 11 jucători: Manea, R. Marin, T. Băluță, Cicâldău, Sali, Drăguș, Ianis, Nedelcu, Căpușă, Ghiță, Fl. Coman. Performanțele naționalei prin evoluțiile lor ar putea deveni realitate.

• 10 din cei 23 de semifinaliști EURO U21 din 2019 au fost produsele atelierului Hagi

2. Un sfert din tricolori. Prin “pile” sau presiuni?

Aici ne putem hazarda spre un “nu” ferm, până la proba contrarie. Întâi e vorba de cei trei selecționeri din perioada 2018-2022: Cosmin Contra, Mirel Rădoi și Edward Iordănescu. Personalități puternice, antrenori orgolioși, a căror integritate ca tehnicieni nu a fost știrbită cu vreodată cu dovezi. În plus, nici nu poate fi vorba despre vreo relație constant caldă și apropiată între FRF și Hagi, care să alimenteze scenarii conspiraționiste.

• OPINIE: „Sunt foarte mulți de la Academia Hagi, pentru că, într-adevăr, ei au jucători buni, doi, trei, pe fiecare an. Și de acolo vine cineva și spune că eu ți-i dau pe ăia doi, trei, dar trebuie să mi-i iei pe toți ăștia, pentru că altfel nu ți-i trimit nici pe ăia” – Mugur Bolohan la Playsport Live (2022)

Jucătorii formați sau antrenați de Hagi au părut să fie deseori cea mai bună opțiune, cel puțin la naționala de seniori. Asta inclusiv în contextul absenței unui segment de stranieri valoroși de la cluburi europene puternice, proveniți de la alte echipe decât Viitorul. Și pe fondul unui CFR Cluj care a dominat campionatul bazându-se pe fotbaliști străini.

• Cei 22 de tricolori din “atelierul Hagi” au cumulat în acești 5 ani 236 de selecții din totalul de 753. Practic, un neverosimil procent de 31,3% din selecțiile totale ale României!

În 2022, spre exemplu, Răzvan Marin și Alex Cicâldău (8 meciuri fiecare) au fost pe locul 1 în top cei mai jucați tricolori, alături de Pușcaș. În 2021, după Stanciu, i-am avut pe Niță și același Răzvan Marin (11 meciuri). Apoi, Cicâldău, Ianis și Chiricheș (10 fiecare).

• OPINIE: „Academia Hagi are jucători buni și bine instruiți, un aspect care este căutat de antrenorii loturilor naționale, să le vina jucători cu terminologie învățată” – Ilie Alexe, coordonator Copii și Juniori FCSB la Playsport Live (2022)

3. Raportul Hagi – națională. Cât a câștigat fotbalul nostru?

Filozofia, metodologia, infrastructura și multe alte elemente componente ale proiectului Hagi au fost de nenumărate ori elogiate, dinspre mai toate zonele fotbalului.

• OPINIE: „A trecut la un moment dat prin Madrid și mi-a explicat care e ideea lui. Să o văd realizată acum, după 10 ani, într-o manieră așa strălucitoare, mă surprinde. Chiar sunt invidios puțin: sunt mulți oameni care ar vrea să fie în centrul unei asemenea povești, în care se formează jucători, dar și oameni” – Jorge Valdano la MovistarTV în 2019

Au existat discuții privind modul de recrutare al unor juniori, Corvinul Hunedoara a lansat acuze publice privind „practici și inginerii” pe care le-a detaliat în septembrie anul trecut, dar raportul dintre această zonă și elogii, cel puțin în spațiul public, a fost mereu disproporționat.

• OPINIE: „Cum să iei un jucător care e sub contract cu alt club și să-l ții la tine luni în șir? Nu se numește furt? Hagi fură fotbaliști. Viitorul Constanța,a mai racolat și alți jucători! Deja sunt celebri pentru asta” – Mihai Cioti, președinte CSM Medgidia, pentru Pro Sport în 2009

Rezultatele Academiei par să fi dinamizat competițiile juvenile setând un nou standard în piață. Iar legătura directă cu echipa națională  dă senzația că a amplificat o emulație pozitivă pentru inițiative și investiții în fotbalul nostru la nivel de juniori.

• Campioana primei ediții Liga Elitelor U19, din 2016, era o echipă a Viitorului din care Cicâldău, Fl. Coman, Nedelcu și Căpușă au debutat pentru România la seniori!

Tot mai multe academii private au apărut pe valurile create de Hagi, tot mai multe cluburi de top au investit în pepiniere, de la Universitatea Craiova la FCSB.

4. Va rezista impactul Hagi la națională?

Tendințele ne spun că nu. În primul rând, iată cum a evoluat procentul de jucători din atelierul Hagi din totalul tricolorilor în fiecare din ultimii 5 ani, scăzând în ultimii doi ani cu minimum pe 2022:

• 36,1% – 2018
• 30,6% – 2019
• 40% – 2020
• 34,1% – 2021
• 19,6% – 2022

Totodată, e greu de crezut că Hagi va beneficia constant de generații la același nivel de talent. Ar fi nevoie de noroc, la nivel juvenil, dar și de investiții suplimentare consistente, la care Hagi tot face apel public, pentru ca Farul să treacă într-o nouă etapă cu echipa de seniori. Alți trei factori externi importanți ne duc spre aceeași concluzie:

• Crește numărul de fotbaliști interesanți pentru națională proveniți din diaspora. Așadar, fără legătură cu atelierul Hagi. Sunt Mogoș și Andone, deja Rațiu titular la naționala mare, iar Țîrlea din zona naționalei U21.
• Tot mai multe talente ajung în fotbalul din străinătate la vârste tot mai fragede, fără să mai apuce “etapa” De la Drăgușin și Rus, până la Pașcanu în vizorul selecționerului Iordănescu. Plus zeci de juniori pe care îi avem legitimați în “afară”!
• Tocmai emulația din fotbalul juvenil la care a contribuit foarte probabil și proiectul Hagi. Sunt atât de multe opțiuni de cluburi acum pentru copii și părinții lor, pe toate zonele geografice, spre formare în condiții bune sau foarte bune încât aria Farului se restrânge.

5. Cum ar arăta România în aceste condiții cu Hagi selecționer?

Imposibil de răspuns, dar ce știm aproape cert e că Hagi ar trebui să renunțe la implicarea în proiectul său. A spus-o și el, a declarat-o și conducerea FRF. Tinzi să crezi că, având la dispoziție destul de mulți fotbaliști pe care i-a crescut sau cu care a lucrat, ar fi un mare avantaj.

• OPINIE: „E antrenorul care mă cunoaște cel mai bine, dincolo de orice altceva. Gândește-te că la 15 ani am ajuns să lucrăm împreună. Și m-a făcut mijlocaș, din fundaș central. Iar mijlocaș am ajuns să debutez în Liga 1, să joc pentru România la 19 ani, apoi în semifinale la EURO U21. Viziunea și mentalitatea pe care le imprimă domnul Hagi sunt cele în care am crescut” – Tudor Băluță pentru Playsport (2022)

Însă echipa națională înseamnă în principal fotbaliști maturi, cu experiență, iar despre rezultatele lui Hagi la propriul club cu aceștia, vom vedea în partea II a reportajului nostru!

CITEȘTE MÂINE PARTEA II: Doar 8 luni, în care prinde numai 11 meciuri, rezistă un fotbalist matur la clubul “Regelui”! Cifrele șocante ale deceniului și întrebările fierbinți!

Codul secret care îți aduce produse GRATIS! Completează-l și tu!

Incredibil! Cum poate să arate Sandra Izbașa la 11 ani după ce s-a retras din...

FOTO: FRF, Academia Hagi