Proiectul Hagi, început în 2009, are ca reper al performanței sportive la seniori, dincolo de dominarea competițiilor juvenile, titlul de campioană al Viitorului (2017), plus Cupa României (2019). În plus, produsele “Regelui” se regăsesc în aproape toate loturile formațiilor de Liga 2 și Liga 1 din ultimele sezoane.
Spre exemplu, la startul acestei ediții, 2022/23, o analiză Playsport evidenția 49 de jucători în loturile Superligii, prezenți la fiecare din cele 15 rivale ale Farului (Analiza e disponibilă AICI). Practic, dacă achizițiile lui Gigi Becali au ținut de multe ori în viață cluburile din punct de vedere financiar, produsele lui Gică Hagi au furnizat materia primă pentru competiție.
Cât de mare este însă impactul real al proiectului Hagi asupra echipei naționale? Cu date clare, fără păreri afectate de subiectivism?
Am analizat fiecare partidă disputată de România în ultimii 5 ani. Adică un total de 49 de meciuri jucate într-o jumătate de deceniu. Iată concluziile:
Stop. Cifrele sunt uluitoare. Cu atât mai mult cu cât vorbim de un club care nu a câștigat campionatul în acest interval de timp, din 2018 până în 2022 inclusiv. Și care a promovat pe prima scenă abia în 2012! Sunt rezultate cu care probabil nu se pot lăuda nici prea multe cluburi-pepinieră europene, în raport cu naționalele din țările unde activează.
Sintagma pe care am propus-o încă din titlu include trei categorii de fotbaliști:
Cei 22 de tricolori ai atelierului Hagi ocupă toate posturile, mai puțin cel de portar. Marian Aioani a fost convocat, dar nu a debutat încă pentru România la seniori, nu face parte din acest grup. Cum ar putea arăta cele două formații de tricolori proveniți pe această filieră?
ECHIPA A (4-4-2): X – Manea, Mitrea, T. Băluță, Toșca – I. Hagi, R. Marin, Cicâldău, Iancu –Țucudean, Fl. Coman
ECHIPA B (4-3-3): X – Benzar, Bălașa, Ghiță, C. Ganea– Al. Băluță, Nedelcu, Mitriță – Drăguș, Alibec, Fl. Tănase
Rezerve: Căpușă, Sali.
În contextul naționalei, succesul proiectului Hagi este incontestabil. Un sfert din tricolorii ultimilor 5 ani ieșiți din “atelierul Regelui”! Dacă ne raportăm invers, la succesul naționalei, răspunsul obiectiv ar fi: nu, deocamdată.
Întâi “nu”. Pentru că în intervalul 2018-2022 naționala cu un sfert de fotbaliști din atelierul Hagi a ratat tot: Liga Națiunilor 2018, preliminariile EURO 2020, barajul pentru EURO 2020, preliminariile CM 2024, Liga Națiunilor 2022. În același timp, ultimul nostru lot de turneu final, EURO 2016, îl avea doar pe Alibec trecut pe la Viitorul, deși proiectul Hagi începuse de 7 ani.
De ce “deocamdată”? Pentru că fix jumătate din “lotul Hagi” de 22 nu a împlinit încă 27 de ani! Avem 11 jucători: Manea, R. Marin, T. Băluță, Cicâldău, Sali, Drăguș, Ianis, Nedelcu, Căpușă, Ghiță, Fl. Coman. Performanțele naționalei prin evoluțiile lor ar putea deveni realitate.
Aici ne putem hazarda spre un “nu” ferm, până la proba contrarie. Întâi e vorba de cei trei selecționeri din perioada 2018-2022: Cosmin Contra, Mirel Rădoi și Edward Iordănescu. Personalități puternice, antrenori orgolioși, a căror integritate ca tehnicieni nu a fost știrbită cu vreodată cu dovezi. În plus, nici nu poate fi vorba despre vreo relație constant caldă și apropiată între FRF și Hagi, care să alimenteze scenarii conspiraționiste.
Jucătorii formați sau antrenați de Hagi au părut să fie deseori cea mai bună opțiune, cel puțin la naționala de seniori. Asta inclusiv în contextul absenței unui segment de stranieri valoroși de la cluburi europene puternice, proveniți de la alte echipe decât Viitorul. Și pe fondul unui CFR Cluj care a dominat campionatul bazându-se pe fotbaliști străini.
În 2022, spre exemplu, Răzvan Marin și Alex Cicâldău (8 meciuri fiecare) au fost pe locul 1 în top cei mai jucați tricolori, alături de Pușcaș. În 2021, după Stanciu, i-am avut pe Niță și același Răzvan Marin (11 meciuri). Apoi, Cicâldău, Ianis și Chiricheș (10 fiecare).
Filozofia, metodologia, infrastructura și multe alte elemente componente ale proiectului Hagi au fost de nenumărate ori elogiate, dinspre mai toate zonele fotbalului.
Au existat discuții privind modul de recrutare al unor juniori, Corvinul Hunedoara a lansat acuze publice privind „practici și inginerii” pe care le-a detaliat în septembrie anul trecut, dar raportul dintre această zonă și elogii, cel puțin în spațiul public, a fost mereu disproporționat.
Rezultatele Academiei par să fi dinamizat competițiile juvenile setând un nou standard în piață. Iar legătura directă cu echipa națională dă senzația că a amplificat o emulație pozitivă pentru inițiative și investiții în fotbalul nostru la nivel de juniori.
Tot mai multe academii private au apărut pe valurile create de Hagi, tot mai multe cluburi de top au investit în pepiniere, de la Universitatea Craiova la FCSB.
Tendințele ne spun că nu. În primul rând, iată cum a evoluat procentul de jucători din atelierul Hagi din totalul tricolorilor în fiecare din ultimii 5 ani, scăzând în ultimii doi ani cu minimum pe 2022:
Totodată, e greu de crezut că Hagi va beneficia constant de generații la același nivel de talent. Ar fi nevoie de noroc, la nivel juvenil, dar și de investiții suplimentare consistente, la care Hagi tot face apel public, pentru ca Farul să treacă într-o nouă etapă cu echipa de seniori. Alți trei factori externi importanți ne duc spre aceeași concluzie:
Imposibil de răspuns, dar ce știm aproape cert e că Hagi ar trebui să renunțe la implicarea în proiectul său. A spus-o și el, a declarat-o și conducerea FRF. Tinzi să crezi că, având la dispoziție destul de mulți fotbaliști pe care i-a crescut sau cu care a lucrat, ar fi un mare avantaj.
Însă echipa națională înseamnă în principal fotbaliști maturi, cu experiență, iar despre rezultatele lui Hagi la propriul club cu aceștia, vom vedea în partea II a reportajului nostru!
FOTO: FRF, Academia Hagi