Iuliu Hajnal – 70 de ani. Omagiul lui Iordănescu și Boloni pentru un talent uriaș al fotbalului românesc, EXCLUSIV pentru Playsport!

Pe vremea când TikTok era doar un sunet similar celui făcut de ceasuri, se juca un fotbal diferit. Unii spun că mai spectaculos, alții nu îl cunosc. Dar e drept și că orice mărturie din tinerețe e în mantia unor vremuri mai bune, cu nostalgie de paradis pierdut și convingere că toate se strică pe parcurs…

În fotbalul pe care Youtube nu l-a acoperit, cu povești fabuloase și eroi veritabili, a jucat Iuliu Hajnal. Repede, search! Un jucător român de mare talent cu o traiectorie care cere măcar 10 episoade în format Netflix. Și care azi împlinește 70 de ani. Cine a fost Iuliu Hajnal?

Fără tată în familia cu 7 copii, la 20 de ani marca în poarta lui Zoff în debutul pentru România 

Un puști dintr-o familie cu 7 copii, rămași fără tată în curtea Institutului de Medicină din Târgu Mureș. Tatăl a fost luat la Gherla și condamnat în 1956 la închisoare pe viață, pentru vederile lui politice, mărturisește azi Iuliu Hajnal, care avea 5 ani la acea vreme. L-a revăzut peste 29 de ani, pentru puțin timp, la Hunedoara, unde părintele avea domiciliu forțat.

Hajnal a fost nu talentat, ci urieșește hărăzit. O vor spune alții cu adevărat pricepuți, veți vedea, nu doar eu. Și precoce. A practicat multe sporturi din copilărie, a ajuns în naționala de juniori la handbal, s-a oprit la fotbal. A jucat la trei turnee finale UEFA de juniori, a câștigat Cupa Balcanică la tineret, apoi a debutat la 20 de ani pentru România la seniori. Marcând gol Italiei și lui Dino Zoff. 

Fundaș stânga devenit extremă ulterior, a strâns 12 meciuri pentru națională, între 1972 și 1978, în vremuri cu risipă de valori pentru fotbalul nostru. Și în condițiile în care venea de la ASA Târgu Mureș. Clubul pentru care a jucat toată cariera la nivel înalt, singurul! Și cu care a mers în premieră pentru istoria Mureșului în cupele europene, în anii ‘70. Pentru a înțelege dimensiunea acestei performanțe, trebuie și un tratat de istorie a epocii.

De la Mazzola și Antognoni, la Dobrin și Balaci

A jucat împotriva lui Mazzola și Bonisegna, Overath și Breitner, Ardiles și Passarela, Tresor, Fachetti și Antognoni. Uriașii vremii dar și ai fotbalului dintotdeauna. I-a avut coechipieri pe Dobrin, Balaci, Iordănescu, Liță Dumitru, Costică Ștefănescu, Florea Dumitrache sau Cornel Dinu. Uriașii noștri pentru eternitate. 

Nu fost niciodată campion, nu a participat la niciun turneu final cu România. Uimitor? Toată cariera lui a fost un dans, precum i-a fost și jocul.

Atât de mult a iubit fotbalul încât a stat doar un sfert de oră la propria nuntă. Veți vedea magia poveștilor lui azi, în interviul cu Iuliu Hajnal! Acesta e doar un teaser.

S-a retras ca antrenor-secund și jucător pe final de carieră, la Reghin. La Avântul a jucat pe semnătur[, din cauza afecțiunilor cardiace. Trimitea săptămânal un EKG la București, aștepta rezultatul, apoi juca. La Reghin veneau 10.000 de oameni la meci mai mult pentru el, într-un oraș cu 25.000 de locuitori. Se spune că o linie specială de tren aducea fani inclusiv de la Târgu Mureș…

Iordănescu: “Un stângaci de talent adevărat, tip Corso, și un om, pâinea lui Dumnezeu!”

Fost coechipier la națională și adversar în campionat, Anghel Iordănescu are numai cuvinte de laudă pentru Iuliu Hajnal. Iată mesajul său, în exclusivitate pentru Playsport:

“Ca jucător, a fost un stângaci pur, talent adevărat, de tipul italianului Mario Corso din vremea Interului pregătit de Helenio Herrera. Mi-a fost și coleg la națională, dar și adversar redutabil! Când jucam la Târgu Mureș,  Hajnal și Boloni ne făceau mari necazuri. Iar pentru România, țin minte și acum debutul lui, cu Italia, când a marcat. Extraordinar! Știu că a avut multe oferte, inclusiv de la Steaua, dar a preferat să rămână la Târgu Mureș. Îi urez, din partea mea, la mulți ani, împliniri și sănătate, că e cea mai importantă! Un băiat excepțional, un caracter bun, pâinea lui Dumnezeu!”

Boloni: “Gyussi a fost un jucător mare cu o carieră nemaipomenită”

Fost coechipier la ASA Târgu Mureș și la echipa națională cu Iuliu Hajnal, tehnicianul Ladislau Boloni a dorit să transmită în exclusivitate pentru Playsport un mesaj la ceas aniversar:

“Îi doresc multă sănătate, bucurie și satisfacții, atât din partea mea, cât și din partea tuturor coechipierilor! Gyussi le merită din plin! A fost pe teren un talent pur, ar fi putut performa în orice sport, după părerea mea. Atât de natural făcea totul! Mă bucur că a ales fotbalul deoarece a oferit enorm fotbalului. Avea o artă de a controla balonul cum foarte puțini aveau!”

Iar fostul selecționer al României își amintește cu emoție și de prima întâlnire cu Iuliu Hajnal:

“Auzisem de numele lui când eram junior, dar nu ne știam personal încă, eu locuiam la Târnăveni. Ne-am întâlnit la un trial. Avea abilități impresionante! Un picior stâng foarte bun, joc aerian bun chiar dacă era scund. A devenit, din fundaș stânga, extremă stânga mai târziu, juca de fapt rolul de număr 10. Și era foarte, foarte eficace!”

De ce, în ciuda acestor repere minunate și a cuvintelor elogioase, nu a ajuns numele lui Hajnal la nivelul colegilor de generație, în percepția publică?

“Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi ajuns la o echipă mai mare ca ASA Târgu Mureș. Cert este însă că la ASA era bine așezat în acea echipă, avea o vivacitate specială, era fără concurență! E greu să ne imaginăm ce ar fi fost în alte condiții. La altă echipă, ieșind din zona de confort… Poate ar fi putut ajunge un fotbalist și mai mare decât a fost, dar el a fost oricum un jucător mare! O carieră nemaipomenită cu care a bucurat ani la rând fotbalul și suporterii. Un nume pe care vă felicit că îl omagiați și putem astfel să ne arătăm și noi aprecierea pentru el cu această ocazie. La Mulți Ani, Gyussi!”

DESCOPERĂ AZI PE PLAYSPORT POVESTEA FASCINANTĂ A LUI IULIU HAJNAL, ÎNTR-UN EVENIMENT EVENIMENT CU FOSTUL TRICOLOR!