INTERVIU VIDEO. POP-starul „câinilor”, golgeterul care locuiește la Săftica. Derby-ul cu Steaua îl bântuie și acum: „Regret acele ratări…!”

„Este un mediu profesionist la de care putem profita la maximum”

Salut, Alex. Mă gândeam să-ți fac o descriere înainte să începem interviul, dar cred că cel mai bine te las pe tine să te prezinți suporterilor dinamoviști.

Salut. Prima calitate pe care o am este că sunt un om muncitor. Îmi place să mă antrenez și faptul că am ajuns la această echipă mare. Tot timpul vreau să fiu la cel mai mare nivel, și eu, dar și echipa.

Suntem la Săftica. Tu aici stai, corect?

Da, din iulie, de când am ajuns, am rămas aici. Suntem mai mulți, atât jucători români, tineri, juniori, dar și o parte din străini.

Cum este viața la Săftica când nu aveți antrenament?

Tot timpul avem masă după antrenament. Ne odihnim și după avem liber. Avem sală de forță care, la orice oră, este deschisă. Refacere, bineînțeles, terenurile de antrenament. Este un mediu profesionist de care putem profita la maximum.

Din ceea ce se vede din exterior, aveți condiții foarte bune.

Da, avem terenul sintetic pe care, când vine iarna, ne putem baza. Cel de iarbă este foarte bun, toată lumea are grijă de el.

Un loc cu multă liniște, multă natură. Îți priește mai mult Săftica sau, poate, ți-ai fi dorit să stai în București?

Îmi priește mai mult să stau aici. Sunt însurat, soția este la Cluj, deci pentru mine e locația perfectă. Pot să mă gândesc doar la fotbal.

„Am fost sunat, în secunda doi am zis „Da” și trei zile mai târziu m-am prezentat la Săftica. E o ocazie unică în viață să joci la Dinamo!”

Să vorbim și de fotbal și, implicit, venirea la Dinamo. Totul s-a produs foarte rapid, primul meci fiind un amical cu CS Tunari. Spune-mi, te rog, cum ai ajuns la echipă?

Am venit de la Odorheiu Secuiesc. După ce s-a încheiat campionatul și, din păcate, am pierdut barajul de promovare, fiind golgeter al seriei, am primit un telefon. „Alex, vrei să vii să vezi cum e la Dinamo?” În secunda doi am zis da, n-am negociat nimic, a treia zi m-am prezentat la bază și am dat drumul la treabă.

În vară au existat foarte multe discuții: că Dinamo nu are bani, nu are condiții de antrenament, nu se vor înscrie în campionat. Care au fost factorii care te-au convins să vii?

Am citit și eu, la momentul respectiv, tot ceea ce ai zis. Sincer, chiar nu m-a interesat. Am zis că este vorba de Dinamo, o ocazie unică în viață să joci pentru acest club.

Cum a fost la început?

La început a fost mai greu, într-adevăr, până s-au așezat lucrurile. Terenul nu arată ca acum când am ajuns. S-au reglat multe lucruri pe parcurs. Nu aveam bucătar, magazioner, acum avem tot ce ne trebuie.

Au fost câteva rezultate în meciurile amicale care au dublat starea de incertitudine la Dinamo.

Au fost înfrângeri dureroase. Ne amintim de meciurile cu Slobozia, Unirea Constanța. Am pierdut destul de rău, dar, cum se vede, este o schimbare. Ne antrenăm zi de zi, avem cele mai bune condiții și se vede că progresăm.

„Acum culegem laurii. Trebuie să atingem play-off-ul, urmează meciuri accesibile. La Giurgiu avem un teren care ne avantajează din toate punctele de vedere”

Ultimele rezultate au fost destul de bune, ați făcut egal, în Cupa României, cu o echipă de prim eșalon.

Am început să ne cunoaștem, să vedem ce ne cere Mister, să creăm relații, o familie. Au fost cele mai importante lucruri de făcut. Sigur, dacă am fi început campionatul acum două-trei săptămâni, cu siguranță am fi avut mai multe puncte, am fi fost pe loc de play-off. Totuși, am luat lucrurile din mers. Eu am ajuns cu o săptămână înainte de prima etapă, au venit și alți jucători pe parcurs. Acum culegem laurii. Trebuie să atingem play-off-ul, obiectivul nostru. Trebuie să legăm victorii, urmează meciuri accesibile.

Joci la echipa din „Ștefan cel Mare”, dar nu în „Ștefan cel Mare”. Un paradox?

Îmi pare rău că nu putem juca în „Ștefan cel Mare”. Avem, la Giurgiu, un teren care ne avantajează din toate punctele de vedere.

V-a afectat faptul că ați jucat ba la Giurgiu, ba la Clinceni meciurile considerate pe teren propriu?

Este destul de greu ca, înainte de fiecare partidă, să pleci cu două-trei ore mai devreme pentru meciurile de acasă și cu alte câteva ore mai devreme sau chiar zile pentru cele din deplasare. Asta este mai supărător. Totuși, oriunde am juca, trebuie să ne facem treaba cât mai bine.

„Suporterii mă încurajează, îmi scriu pe rețelele de socializare. Nu am mai simțit la nicio echipă ceea ce simt acum la Dinamo. ”

Și, oriunde ați juca, suporterii sunt lângă voi, din Clinceni până la Baia Mare. Ce ar însemna să jucați pe „Arcul de Triumf”?

Ce pot să mai spun? Au fost și vor fi alături de noi. Acum, mai mult ca niciodată, văd că trecem printr-o perioadă bună. Pe „Arcul de Triumf” ar fi ceva extraordinar, sigur ar veni în număr și mai mare acolo.

Ai bifat echipe între liga a 2-a și a 3-a iar, la 29 de ani, ai ajuns la Dinamo și ești cel mai bun marcator. Este momentul exploziei pentru tine?

Da. Oriunde am fost, indiferent de ligă, am dat totul pentru fiecare echipă. Trebuie să fac mult mai mult acum, fiindcă joc pentru Dinamo.

Prin felul tău de-a fi, de a te pregăti și evoluții, ai devenit un favorit al publicului. Oamenii te strigă, te aplaudă, te cheamă să vorbești cu ei. Cum este relația cu suporterii?

Mă simt foarte bine când văd aceste lucruri. Chiar și pe rețelele de socializare primesc mesaje și răspund cu plăcere. Nu am mai simțit acest lucru la nicio echipă.

„E greu de descris în cuvinte ce am simțit la meciul cu Steaua. Am dominat meciul cap-coadă. Și acum îmi pare rău pentru acele ratări”

Dinamo – Steaua, Arena Națională, 20.000 de suporteri în tribune. Descrie-mi ce-ai simțit pe moment, te rog.

E greu de descris în cuvinte. Când am intrat pe teren, după încălzire, am început să realizez ce e în jurul meu. „Alex, alergi, muncești, arăți că meriți să îmbraci tricoul echipei”.

Ați pierdut, din păcate. Cum au fost zilele de după?

Da, am primit și mesaje mai neplăcute și le-am înțeles. Am avut două ratări destul de mari. Poate, deși nu vreau să fie o scuză, n-aș fi simțit atâta presiune, aș fi judecat altfel fazele.  Și acum îmi pare rău pentru acele ratări, sigur am fi câștigat dacă aș fi marcat măcar un gol.

Imediat după ați început să legați jocul și să vină rezultatele. Cum v-a motivat Ovidiu Burcă după acea înfrângere?

Am dominat meciul cu CSA cap-coadă. Am avut ocazii mari. Ei fiind mai maturi, mai obișnuiți cu presiune, ne-au învins. După orice meci, Mister a știut să ne motiveze, a crezut și crede non-stop în noi. Asta s-a văzut după. Noi, jucătorii, după partida cu Steaua, ne-am adunat în vestiar și am vorbit. „Am făcut un meci bun, dar trebuie să fim mai pragmatici și să și câștigăm meciurile”.

„Ar fi cel mai bun lucru pentru echipă ca suporterii să preia 99% din acțiuni”

Ovidiu Burcă a avut același discurs de când a venit. Cât de important este în vestiar?

Foarte. Ne-a arătat că are mare încredere în ce lucrează și am început și noi, la fel, să prindem încredere. Având rezultate mai slabe, începeam să ne întrebăm dacă facem ce trebuie. Mister a rămas pe același plan tactic și se vede că nu ne-am abătut principiilor lui.

Pe 24 octombrie, dacă se aprobă planul de reorganizare modificat, suporterii ar urma să dețină 99% din acțiunile lui Dinamo. Este acest pas viitorul clubului?

Cel mai bun lucru pentru echipă. Trebuie să știm că echipa nu este a nimănui, ci a suporterilor. Restul, cu siguranță, se vor regla și mai bine. Cu excepția suporterilor, au mai fost lângă noi oamenii din staff, din conducere și cei de aici, de la Săftica, care se ocupă de teren, de haine, de bunul mers al echipei, trebuie menționați. Cam asta este familia noastră.

Bordușanu, „întârziatul de serviciu”, Moura, cel mai amuzant, Țîră, cel mai bine îmbrăcat

Hai să „îndulcim” puțin interviul. Eu o să zic o propoziție și tu completezi cu numele colegului care crezi că se regăsește cel mai bine la finalul ei. Cel mai amuzant din vestiar este…

Moura. Are un stil aparte, brazilian, se ocupă cu atmosfera pozitivă a echipei.

Cel care face playlist-ul este…

Amzăr. Dar, în ultimul timp, s-a ocupat Mister.

Cel care stă cel mai mult în oglindă…

Țîră.

Cel care ajunge mereu primul la antrenament este…

Fara

… și ultimul…

Bordușanu.

Jucătorul care se îmbracă cel mai bine este…

Tot Țîră.

Cel mai tehnic?

Bani.

Cel mai dur jucător de la antrenament?

Cred că eu (n.r. – râde).

Și cel mai bun jucător al echipei?

Toți.

O promisiune pentru suporteri?

O să dăm totul pentru fiecare meci, minge și îi rugăm să fie alături de noi.

• În momentul de față, Alexandru Pop este cel mai bun marcator din tabăra „câinilor”. Vârful de atac a marcat de cinci ori și a oferit o pasă decisivă în cele 11 meciuri disputate în această stagiune pentru Dinamo atât în campionat, dar și în Cupa României;
• În Liga a 2-a, a înscris o „dublă” în poarta celor de la Unirea Dej și golul decisiv în victoria la limită cu Unirea Slobozia. Restul reușitelor au venit în Cupa României, cu CS Tunari (victorie 3-0) și Viitorul Pandurii Târgu Jiu, victoria cu 1-0 care i-a calificat pe bucureșteni în grupele competiției;