EXCLUSIV. Românul Saed, la primele sărbători în țară. „Încerc să mă acomodez!”. Cum îi poate părăsi favoritul publicului pe „dulăii” lui Xavi Pascual

„Vor fi primul Crăciun și Revelion pe care le sărbătoresc aici. Nu pot pleca în Iran, nu știu ce s-ar putea întâmpla dacă mă duc acolo”

Salut, Saeid, ce faci, cum ești în această perioadă a sărbătorilor în România?

Salut, sunt bine. Momentan sunt accidentat. Înainte de meciul cu Zagreb din Champions League am simțit o contracție la gambă. Pe moment a fost ok, am jucat. După meci, însă, am început să simt o arsură. Am vorbit cu doctorul și mi-a spus că o fibră musculară este ruptă. Acum mă recuperez pentru a doua parte a sezonului. Voi reveni undeva prin ianuarie.

Ați primit vacanță?

Da, am terminat meciurile și antrenamentele.

Te duci acasă sau rămâi în România?

De această dată nu. Situația este foarte gravă în Iran și nu știu ce s-ar putea întâmpla dacă mă voi duce acolo. Mai bine, pentru moment, este să rămân în România.

Ești musulman, voi nu sărbătoriți Crăciunul. Cum ai trăit, până acum, această perioadă de sărbători în România?

Să fiu sincer, sunt la primul Crăciun și Revelion pe care le sărbătoresc aici. Noi nu avem Crăciun, iar Anul Nou îl celebrăm în martie, pe 20. La noi se numește Nowruz (n.r. – Noul An Iranian sau Noul An Persic). E legat de istoria țării noastre, de istoria Imperiului Persan. Acum, ca și cetățean român, încerc să mă acomodez, este o mândrie pentru mine. E ceva nou pentru mine. Eu iubesc România, asta e clar.

„Suporterii lui Dinamo sunt familie”

Saeid, intri în al șaselea an în România. Spune-mi, te rog, îți mai amintești cum ai ajuns la Dinamo în 2017? A fost prima experiență în Europa pentru tine.

La momentul respectiv, Dinamo avea nevoie de portar. Au luat, prin diverse persoane, legătură cu mine și managerul meu. Jucam la echipa națională a Iranului. Am ajuns la un consens și am venit la Dinamo.

Ai devenit, foarte rapid, favoritul publicului.

E un sentiment aparte. Sunt foarte fericit și îi iubesc pe suporterii lui Dinamo. Mă încurajează, mă motivează. Cum să nu îi iubesc? Sunt familie! Suntem împreună. Mereu când apăr un gol, când am o intervenție, o avem cu toții.

Ei îți strigă mereu numele. „Saed, Saed”.

Da, da, este cântecul nostru și, în același timp, puterea mea din timpul meciului. Este ceva special, această conexiune cu ei. Am tras tare pentru asta și îmi place.

*Intervalul 14:30-14:35 – cântecul suporterilor pentru Saeid

„Nu există competiție cu Ghedbane și Bucătaru. Suntem prieteni între noi și ne încurajăm”

Te așteptai la acest succes când ai venit în 2017? Ați câștigat totul pe plan intern, iar, pe plan extern, ați făcut meciuri mari.

A fost mereu visul meu să apăr la o echipă din Europa. Nu mă așteptam să fie așa, dar, în timp, am muncit și am cules roadele. Întotdeauna am încercat să dau tot ce am avut mai bun și aș face-o din nou, evident.

În momentul de față, sunteți trei portari: tu, Ghedbane și Bucătaru. Cum este relația dintre voi? Reprezintă o competiție și o motivație extra cei doi colegi ai tăi pentru tine?

Suntem prieteni. Foarte buni prieteni! Avem un obiectiv comun: echipa. Nu contează cine joacă. Dacă joacă Ghedbane și Bucătaru, eu încerc să-i motivez. Este la fel și în sens opus. Ne susținem unul pe altul, suntem prieteni foarte buni și nu este o competiție între noi. Competiția noastră este cu adversarii. Toți trei muncim pentru același club și încercăm să ajutăm echipa să obțină rezultate cât mai bine.

Din tribună se văd momentele în care, de exemplu, tu aperi, iar, de pe margine, Ghedbane sau Bucătaru se bucură la fel de mult ca și tine. Poate chiar mai mult, ca și cum ar fi fost intervenția lor.

Întotdeauna! Vorbim foarte mult, ne sfătuim între noi. Este un lucru evident relația de prieteni dintre noi. Avem o omogenitate, o chimie aparte.

„Diferența dintre marile cluburi și noi este de bugete”

Într-un interviu acordat nouă, Xavi Pascual a declarat că „sunt monștri sacri în fața noastră, un final four nu este posibil în următorii zece ani”.

Sunt de aceeași părere, dar totul este posibil, chiar și un final four. . Dacă joci bine, cu siguranță că vei avea și rezultate pe măsură. Nu pot spune „da” sau „nu” unui final four, dar e un sport până la urmă.

Ați jucat cu Barcelona, PSG, Viva Kielce, Vezsprem, echipe mari. Este o diferență așa mare între aceste cluburi și Dinamo?

E o întrebare complicată. Trebuie, în primul rând, să te uiți la ce bugete au aceste echipe. PSG are undeva între 15 și 17 milioane de euro pe sezon. Noi, Dinamo, suntem bine în momentul în care ne aflăm și, cu siguranță, progresăm.

„Dinamo este casa mea, dar dacă vine un club mare cu o ofertă, nu voi refuza să plec”

Ai mai spus-o înainte, ai avut multe oferte să părăsești pe Dinamo. Ce te-a ținut în România?

Iubesc acest club! Am crescut aici. Dinamo este clubul meu, casa mea. Nu știu ce să zic despre viitor. Dacă vreun mare club vine cu o ofertă, de ce nu? Dinamo este un club mare, ok? Dar fiecare jucător are un vis, un obiectiv de a juca la cele mai mari echipe. Repet, dacă vine o ofertă de la un astfel de club nu o să spun „Nu plec!”. Nu, m-aș duce. Pentru experiență, pentru visul meu. Știi ce zic? Nu pot vorbi nici de retragere acum.

Xavi Pascual și-a arătat dragostea pentru Dinamo, semnând un nou contract. Cum vezi proiectul handbalistic de aici raportat la ultimii cinci ani?

Xavi Pascual este cel mai bun antrenor din lume. Nu există dubiu în ceea ce privește acest aspect. În ceea ce privește proiectul, acesta are un viitor. Și nu unul simplu, ci unul foarte bun. Toți cei care sunt la club trag pentru un singur obiectiv, toată lumea lucrează pentru Dinamo. De la an la an, clubul a crescut, deci n-ai cum să nu zici că lucrurile nu se îndreaptă pe drumul cel bun.

„M-am simțit ciudat când am venit prima oară în România. Mi se părea ceva straniu să bei cafea în fiecare zi sau să mănânci porc. Îmi plac ciorba și cozonacul”

Hai să trecem și la viața din România. Dinamo a fost și este prima experiență, pentru tine, în Europa. Cum a fost la început? Vii dintr-o țară cu o cultură total diferită.

Totul era diferit. Iran e o țară musulmană, deci trăiesc diferit. Când am venit în România, m-am simțit puțin ciudat. Totuși, acum trăiesc ca un român. Iubesc țara. Totuși, uite, un lucru, cum am zis, ciudat, mi s-a părut consumul de cafea în fiecare zi. Da, este o chestie românească (n.r. – râde). Pentru țara mea, e prea multă cafea. E una dintre chestiile învățate aici. La fel, îmi plac ciorba, cozonacul. Sunt multe lucruri cu care m-am obișnuit și pe care nu le agream când am venit.

Cu porcul cum ești?

Nu-mi place, iar acest aspect nu are legătură cu religia. Încă este un lucru straniu pentru mine să văd oameni care mănâncă porc. Știu și de tradiția cu tăierea porcului dar, ți-am zis, eu nu pot mânca. Am mâncat sarmale, dar de pui. Mi-au plăcut.

Orașul îți place?

Îmi place. Îmi lipsește Bucureștiul când plec în vacanță.

Te-ai obișnuit cu haosul și traficul din Capitală?

E parte din viețile noastre (n.r. – râde). E aglomerat mai ales acum, în perioada Crăciunului. Toată lumea merge să facă cumpărături.

„România a devenit, în acești ani, casa mea”

Românii cum sunt?

Persoane foarte bune. Trăiesc printre ei de cinci ani și, pentru mine, sunt foarte calzi, ca să zic așa. Mereu mă ajută, sunt buni cu mine, apropiați. Nu am ce să le reproșez.

Ți-a devenit România prima casă?

Da, da, în acești ani chiar da. Chiar mai mult decât Iran. Mă duceam doar o lună pe an în țara mea, acum n-o să mai plec. Situația e foarte dificilă acolo, toată familia mea e în Iran. Din fericire, n-am nicio problemă, dar viața e grea în acest moment.

Hai să facem și un mic joculeț. Eu voi formula o propoziție, tu completezi cu coechipierul care crezi că se potrivește. Cel mai amuzant din vestiar este…

Nicu Negru. Este un tip tare amuzant.

Cel mai bine îmbrăcat jucător este…

Hmmm, dificil. Să mă gândesc.. Shebib.

Cea mai serioasă persoană este…

Bokhan, pivotul.

Cine face playlist-ul?

Alex Pascual și Nicu Negru.

Și ce muzică vă pun?

De toate. Muzică spaniolă, românească, chiar și manele (n.r. – râde).

Un mesaj pentru suporterii dinamoviști?

Mulțumesc tuturor pentru că ne susțin. Suntem o mare familie. Îi așteptăm mereu la sală să vină, să fim împreună și să obținem victorii pentru Dinamo, casa noastră.

Și o promisiune pentru 2023?

Promit că mereu voi fi dinamovist. Pe viață!

• Saeid Heidariad a sosit în România în 2017. Clubul din „Ștefan cel Mare” a reprezentat prima experiență din Europa pentru portar. În capitala României a cucerit titlul național în fiecare sezon petrecut aici. Mai mult, în actuala stagiunea este aproape de cucerirea, din nou, a Ligii Zimbrilor. Se adaugă, evident, și trofee precum Cupa României sau Supercupa României;
• Pe plan extern, „dulăii” lui Xavi Pascual sunt cu un picior și jumătate în fazele eliminatorii ale Ligii Campionilor. CS Dinamo s-a aflat în această fază a competiției, ultima oară, în sezonul 2019-2020. Atunci, din cauza pandemiei, au fost abandonate optimile și sferturile și s-a trecut direct la final four. Bucureștenii ar fi trebuit să joace cu Paris Saint-Germain.