Salut, Raul și mulțumesc pentru timp. O să începem tare. Știai că tu și Ciprian Tătărușanu sunteți singurii jucători români câștigători de titlu național în sezonul 2021-2022?
Nu știam acest lucru. Mă surprinde și pe mine această statistică, dar în același timp, mă simt onorat. Ciprian Tătărușanu este o vedetă și e frumos să te compari cu jucători de așa nivel, cum este portarul celor de la AC Milan.
Nu există comparație între Italia și Andorra, dar este totuși o performanță. Ce înseamnă pentru tine?
Nivelul este foarte diferit. Totuși, e un titlu, am muncit mult pentru el, e foarte greu de câștigat, chiar dacă nivelul nu se poate compara cu Italia. Și noi a trebuit să luptăm mult pentru acest campionat, până la ultimul meci. Antrenorul a fost demis și a fost o ultimă lună dificilă pentru noi. Am reușit să mergem înainte și ne-am putut clasa pentru faza preliminară a Ligii Campionilor.
Câștigarea titlului înseamnă participarea în turneul preliminar pentru UEFA Champions League. Cu ce gânduri de la sezonul european în curs, indiferent de competiție?
Da, într-adevăr. În turneul preliminar, noi am reușit să-i învingem pe cei de la Florita, campioana din San Marino (n.r. – scor 2-1). Astăzi (n.r. – 24 iunie), de la 19.30, în Islanda, jucăm contra celor de la Vikingur Reykjavik, campioana din Islanda. O să fie un meci greu, sunt mai puternici și se apropie mai mult de profesionalism decât noi. E doar un meci, nu este tur-retur, 90 de minute și se poate întâmpla orice. Avem și noi armele noastre.
În cazul în care pierdeți această finală, veți juca împotriva perdantei dintre CFR Cluj și Pyunik Erevan în turul 2 din Conference League. Ce ar însemna, ipotetic, să joci contra campioanei României?
Personal, ar semnifica foarte mult. Ar fi o onoare să joc împotriva celor de la CFR Cluj. N-am avut ocazia să mă lupt, până acum, cu o echipă din prima divizie din România. Pentru mine, un român din afară, Spania sau Andorra, să joc cu CFR Cluj ar fi spectaculos.
Te-ai născut în România, dar ai plecat de mic în Spania. Cum ai început fotbalul?
Am început când eram mai mic aici, în Spania. Am jucat și doi ani în România, la Viitorul Zalău, în perioada 2006-2007. După am evoluat doar în Spania și Andorra. Nivelul e mai ridicat în Spania decât în România. Primele 3 ligi de aici sunt foarte puternice.
Pe ce se pune mai mult accentul în fotbalul spaniol?
Tiki-taka (n.r. – râde). De când a fost Guardiola la FC Barcelona, multe cluburi au început să adopte această filosofie, să iasă cu mingea la picior din apărare, să combine. Asta depinde, bineînțeles, și de valoarea clubului la care te afli.
Din ligile inferioare din Spania, ai ajuns în prima ligă din Andorra. Spune-mi, te rog, cum este fotbalul în această țară micuță?
Atât în ligile inferioare din Spania, dar și în Andorra, eram într-un fotbal mai profesionist. Se fac antrenamente zilnice, de luni până sâmbătă, doar o zi liberă. Avem și sală, recuperare, un nutriționist care se ocupă de alimentație. Te ajută cu tot ce ai nevoie. Îți dau și apartament, de mâncare nu se pune problema, absolut tot.
Coechipierii tăi sunt profesioniști 100% sau au și alte locuri de muncă pe lângă?
Nu toată echipa poate trăi doar din fotbal. Câștigurile materiale diferă. Mulți jucători de la mine din echipă mai și lucrează pe lângă fotbal. Noi ne antrenăm zilnic, de obicei dimineață iar ei, după ce terminăm sesiunea, se duc la muncă.
La tine cum e situația?
Eu am norocul să pot trăi din fotbal. În orele libere mă duc la sală sau la facultate, la cea de Administrație și Gestiune de Impresariere.
Te-ar tenta o astfel de carieră după ce agăți ghetele?
Este o idee. Nu se știe niciodată cum termini fotbal. Pentru mine, această facultate reprezintă un plan B, ca să-i zic așa.
Ildefons Lima. Ce-ți spune acest nume?
Toată lumea știe de el în Andorra. E o instituție pentru noi aici, are 42 de ani și a făcut, recent, 25 de ani de când a debutat în fotbal. Ne ajută enorm să avem o astfel de persoană în club. Are un rol mai mult în afara terenului. Este și jucător, dar se ocupă foarte mult și cu selecționata Andorrei. Avem câteva partide împreună și mă simt comod să fac pereche cu el.
*Ildefons Lima este cel mai titrat fotbalist din Andorra, cu 134 de meciuri la echipa națională și golgeter-ul absolut, cu 11 goluri. A bifat în carieră echipe precum Rayo Vallecano, Las Palmas sau Pachuca.
Andorra este o țară extrem de mică, între Spania și Franța. Reprezintă fotbalul un interes?
Fiind o țară mică și între munți, oamenii sunt mai atrași de alte sporturi, cele de iarnă, precum skiul sau snowboarding. Chiar și rugby. Și fotbalul începe să meargă mai bine, cu echipa lui Pique, FC Andorra. Încet-încet crește interesul.
Vin oamenii la stadion?
Așa și așa. Nu e o mare emulație în jurul fotbalului, dar mai vin oamenii să ne vadă. Sunt și copiii de la școala clubului cărora le place să vadă jucătorii de la prima echipă, să facă o poză cu noi.
Ai jucat la Ibiza, formație mai degrabă cunoscută pentru atracțiile turistice decât pentru fotbal. Cum a fost experiența?
Am jucat acum ceva timp cu Celta Vigo, cu Tenerife, în Cupa Regelui. Fotbalul e foarte diferit în Ibiza, cu plaja și distracțiile aferente. Sunt, totuși, două echipe puternice, în ligile 2 și 3 din Spania. E frumos să locuiești acolo, la plajă, iar mai apoi să te lupți cu echipe puternice, fie și în cupă. Să reușești să joci împotriva unei formații din Primera Division e ceva fantastic. A fost o experiență plăcută la Ibiza, unde am reușit promovarea din Liga a 3-a în Liga a 2-a.
FC Andorra, echipă deținută de Gerard Pique, fotbalistul Barcelonei. Ai avut contact cu el?
Da, cum să nu? A fost președintele meu. E de multe ori prezent cu noi când facem o masă, când poate și el să plece de la Barcelona. Mereu e atent cu noi. Când lucrurile mergeau bine, venea la antrenamente și ne felicita, iar când merge rău, venea, vorbea cu noi și ne spunea să stăm liniștiți, că mergem pe drumul bun.
Vreau să vorbim și de fotbalul din România. Urmărești Liga 1?
Da, dar puțin. Îmi place să văd cine mai promovează, cine retrogradează. Când sunt acasă, da, mă uit la meciuri. Când eram mai mic, țineam cu Steaua. Era iluzia tuturor copiilor și eu îi susțineam. Sunt la curent și cu această schismă dintre CSA Steaua și FCSB.
Te-ai gândit vreodată să te transferi în România?
Am avut ceva ocazii în trecut, dar nu s-a materializat nimic. Totuși, îmi las ușa deschisă. Dacă ar veni vreo ofertă, aș discuta liniștit. Totuși, agentul meu se ocupă și, când e o ofertă, vine și-mi arată propunerea.
Îți expiră contractul pe 30 iunie, în câteva zile. Ce urmează pentru tine?
Nu am niciun pre-contract nicăieri. Sunt deschis propunerilor, pentru că n-am semnat nimic cu nimeni. O să rămân liber de contract și vedem ce se întâmplă. Mai întâi să termin sezonul competițional european și vedem după. Poate apare vreo ofertă din afară, poate prelungesc aici.
Personal, ce ți-ai dori?
Eu-s foarte comod în Andorra. Mi-ar plăcea, totuși, să evoluez și mai sus, să joc în alte competiții, să văd și alte țări. Ar fi experiențe noi pe care mi-ar plăcea să le trăiesc.