Adunarea Generală a FRF, programată azi, ora 11:00, se anunță o reuniune de vacanță și o ședință care doar trebuie bifată pentru realegerea lui Răzvan Burleanu. În funcție din 2014, președintele își va asigura la pas o ședere până în 2026, fiind unicul candidat.
E ziua în care șeful federației e așteptat să lămurească însă și o temă juridică alunecoasă și lăsată până acum în suspans: începe al treilea său mandat și ultimul sau contabilizează doar al doilea mandat, dat fiind faptul că actualul statut FRF a intrat în vigoare abia în decembrie 2016 și ar putea marșa pe versiunea că nu funcționează retroactiv? Asta ar însemna să scoată de la numărătoare alegerea din 2014 și s-o ia în calcul numai pe cea din 2018! Și, acum, pe cea din 2022.
Înainte însă de acest topic, prin fața AG se vor derula în viteză o multitudine de discursuri pompoase, imagini, cifre, date și evenimente.
”Dragi colegi, pașii pe care i-am făcut împreună pentru consolidare și dezvoltare în zona tehnică încep să devină realitate și astfel se conturează tot mai clar drumul pe care-l parcurgem spre performanță. Am elaborat împreună Strategia FRF 2021 – 2026, cu obiective clar definite și care propune modalități moderne de lucru. Suntem pe drumul cel bun, rezultatele urmează să le culegem”, e modelul de prelegere pe care-l pregătește Burleanu, apărut deja în broșura expediată cluburilor înainte de AG.
Dincolo însă de tabloul general, selectiv, care va curge pe sub ochii votanților, ce ne spun măruntaiele raportului financiar FRF, expediat și el către membrii afiliați, puțini interesați să-l parcurgă, să-l înțeleagă, să-l rețină? Playsport a intrat deja în posesia documentului destinat AG, iar decriptarea lui arată în câteva puncte figura nefardată a administrației Burleanu.
În vârf stă cifra care se va rostogoli cu obstinație: profit de 15,8 milioane lei pentru 2021, adică circa 3,2 milioane euro. Este diferența dintre venituri – 125,4 milioane lei și cheltuieli – 109,6 milioane lei. Dar, în spate, o comparație șochează.
Conform datelor din raport, interpretate prin prisma conturilor contabile precizate, FRF a scos din vistierie 40,8 milioane lei (8,3 milioane euro) pentru cheltuieli cu terții de tipul întreținere și reparații, chirii, asigurări, studii, pregătire personal, plăți colaboratori, onorarii, protocol, deplasări, poștă sau servicii bancare. Aici ar putea intra: chiria pentru șederea la București a lui Vassaras, șeful CCA, studii sau sondaje gen IRES din zona controlată de amicul Vasile Dâncu, ministrul Apărării, sumele pentru casele de avocatură cu care lucrează FRF și protocol pentru diverși invitați străini.
În schimb, federația raportează numai 28,8 milioane lei (6 milioane euro) pentru loturile naționale, care au disputat zeci de partide în 2021, anul dezghețului pandemic. ”Cheltuielile cu activitatea sportivă au avut drept scop, în principal, asigurarea tuturor condițiilor necesare pregătirii loturilor naționale A, tineret, juniori, feminin, fotbal în sală, în vederea participării la competițiile internaționale conform calendarelor sportive ale UEFA și FIFA”, notează actul FRF.
E anul care a adus o nouă ratare a ”tricolorilor” mari, sub bagheta lui Mirel Rădoi, out de la CM 2022, precum și înfrângeri șocante la reprezentativele feminine și U20.
Prin urmare, federația a distribuit fonduri cu 30% mai mari pentru prima categorie decât pentru reprezentativele României, care constituie esența existenței FRF! În plus, o altă cifră frapează: numai 3,8 milioane lei (780k euro) pentru investiții în infrastructură și suport afiliați. E domeniul pe care federația va anunța însă o creștere spectaculoasă în proiectul de buget pentru 2022: 5,7 milioane euro.
Mai departe, grosul banilor vin de la forurile internaționale: 23,6 milioane lei fonduri nerambursabile de la FIFA, UEFA și Comisia Europeană și încă 28,1 milioane lei pentru Euro 2020, găzduit inclusiv de București în 2021, și alte competiții internaționale. În conversie, aproximativ, 10,5 milioane euro! Sumele înseamnă aproape 60% din bugetul federal, bani care intră din oficiu la FRF pe diferite linii de finanțare asigurate pentru toate federațiile. Câteva exemple, cifre în milioane lei:
– 26,1 – subvenții UEFA pentru organizarea CE 2020
– 11,7 – UEFA Hat-trick ”Solidaritate” (program dezvoltare)
– 1,4 – subvenții UEFA pentru participare U21 la Euro
– 0,86 – subvenții UEFA pentru participări/organizare competiții pentru loturile naționale feminin, juniori, futsal
– 0,51 – UEFA Hat-trick pentru construire terenuri sintetice în țară
– 0,34 – implementare VAR
– 5,2 – subvenții FIFA pentru activități operaționale și COVID, folosite în special în dezvoltare fotbal feminin, juniori, futsal, strategii comunicare și marketing.
De asemenea, o informație vorbește despre o recentă explozie financiară în conturile FRF: ”Referitor la modificările din bilanț pe parcursul anului 2021, cele mai relevante se referă la venituri înregistrate în avans în sumă de 187.189.229 lei reprezentând sume de la UEFA și FIFA în avans pentru drepturi TV aferente perioadei competiționale 2019-2022 și 2022-2028 sau subvenții de dezvoltare pentru diverse proiecte Hattrick, dezvoltare fotbal, modernizare baze sportive și digitalizare. De asemenea, unele sponsorizări pentru proiecte ce se vor derula în anii următori (Cupa României, Cupa Tymbark)”.
În traducere, federația ar fi încasat anticipat circa 38 de milioane de euro pentru următorii șapte ani, bani care ar trebui să apară în contabilitate defalcat pentru fiecare perioadă în parte.
Practic, activitatea efectivă a FRF, dincolo de fondurile picate plocon de la FIFA și UEFA, contribuie la buget cu circa 30% din venituri, potrivit documentelor trimise membrilor afiliați. Este vorba despre banii atrași din sponsorizări (19,2 milioane lei) și reclamă+publicitate (8 milioane lei).
Aflăm și salariile din FRF: fond de 21,3 milioane lei (4,3 mil. E) în 2021, pentru 110 angajați. Asta echivalează cu o medie de 16.200 lei brut/9.500 lei net pe cap de federal, cu mențiunea, evident, că greii Burleanu, Vișan sau Bodescu depășesc net acest nivel.
Asta chiar după ce, la începutul lui 2020, FRF anunța o diminuare cu 20% a salariilor la startul pandemiei, decizie care, spun surse de la Casa Fotbalului, nu i s-ar fi aplicat în totalitate și președintelui. Acesta ar câștiga în prezent circa 5.000 de euro pe lună.
Cum arată proiectul de buget pentru 2022? Cu cel mai slab profit din ultimii patru ani (240.417 euro)!. Iată rezultatele anterioare, în euro:
– 914.686 – 2019
– 1.837.000 – 2020
– 3.195.874 – 2021.
Diferența ar veni în special din creșterea cheltuielilor la loturile naționale (de la 6 la 7,9 mil. E) și investițiile în infrastructură și suport afiliați (de la 0,78 la 5,7 mil. E).
– 20,3* – sume care trebuie plătite în interval de un an (credite bancare, operațiuni cu obligațiuni, dobânzi, prime reprezentând participarea personalului la profit, popriri pe salarii, regularizări TVA)
– 158 – creanțe federale
– 5,1 – cotizații
* sumele sunt exprimate în milioane lei