Salut, Paul, hai să începem cu meciul de duminică, contra FCSB-ului. Înfrângere la limită. Simți că puteați face mai mult?
Multe nu sunt de zis. Din păcate, ne-a lipsit acuratețea la finalizare. Consider că a fost un meci echilibrat, am avut oportunități și noi, dar și ei. Au fost mai inspirați în fața porții față de noi.
Jucați tot cu ei, în Cupă, dar de această dată acasă.
Într-adevăr. Sper să ne luăm revanșa. Am văzut că este un nou format al competiției, dar nu cunosc prea bine. Pare interesant, mai echilibrat, mai disputat.
Ți-era dor să joci un meci contra celor de la FCSB?
Mi-era dor să joc, din acest motiv mă și bucur că sunt la UTA și că am oportunitatea de a juca.
Ai jucat la Ponfarredina sezonul trecut, dar ai semnat cu UTA, parcă, dintr-odată. Cum ai ajuns în Arad?
Nu a fost niciun zvon. Totul s-a petrecut foarte repede, pe final de perioadă de transferuri. În Spania s-au produs niște schimbări, am simțit că vreau să joc mai mult. Imediat a fost discuția cu cei de la UTA, ne-am înțeles foarte repede pentru că n-a fost nicio problemă nici din partea lor, nici din a mea. A fost o opțiune pe care mi-am dorit-o și pe care, într-un final, am ales-o.
Dinamo București. Ai petrecut trei perioade diferite în „Ștefan cel Mare”. În prezent, echipa este în a doua jumătate din liga secundă. Cum vezi situația?
Din păcate, e clar că lucrurile au început destul de greu odată cu retrogradarea. Fondurile s-au diminuat, planurile făcute au fost date peste cap, s-a schimbat și lotul destul de mult. Totuși, în ultima vreme am văzut că au reușit să lege victorii și să urce în clasament. Cu emulația care e acolo, cu suportul fanilor, cred că pot să intre în lupta pentru promovare.
Ultima oară când ai fost la Dinamo, tu și echipa ați trecut prin multe. Totuși, exista acest gând, această posibilitate că Dinamo are șanse să retrogradeze?
Au fost probleme extrasportive care au dus la probleme sportive, în jurul clubului și al echipei. Până la urmă am fost jucători cu caracter, cu personalitate și de valoare. Am reușit să salvăm ce mai era de salvat. Era clar, însă, că direcția în care o luase clubul nu era una bună și nu prevestea lucruri roz. S-a întâmplat, din păcate, ca echipa să retrogradeze. E istorie, nu poți rămâne ancorat în trecut. Cel mai important este prezentul.
Așa mari au fost problemele extrasportive încât Dinamo, cu o echipă pe care multă lume o considera de luptă pentru play-off, să termine pe 15 și să pice după baraj?
Nimeni nu înțelege mai bine decât un sportiv ceea ce se poate întâmpla. În mintea ta, în loc să fii focusat la antrenament, fotbal, la ce pregătești, chiar dacă atunci când intri pe teren, nu te gândești la probleme, dar în momentul când apare o greutate, primul sentiment este de a te resemna. Sunt multe chestii. De ce credeți că marii sportivi de performanță au o echipă întreagă care lucrează pentru ei? Se gândesc la ceea ce au de făcut pe teren și atât.
Sunt multe lucruri pe care oamenii nu le cunosc și…
Nu le cunosc și nu le înțeleg. Poate, pe undeva, e normal. Suporterul vede doar ce se întâmplă sâmbătă sau duminică la meci, pe teren. Nu știe ce înseamnă o săptămână de antrenamente în spate. Ai familie, ai copii, te duci acasă cu problemele de la club în loc să te duci cu bucurie. Sunt mulți factori. Ok, da, nu sunt scuze, dar este un factor. Toate cluburile cu probleme, mai devreme sau mai târziu, s-au dus în cap. Au fost și excepții. Poate știi că sunt probleme de moment și că într-o lună-două se vor rezolva. Totuși, asta era problema la noi. Nu știam. Știam că nu este siguranța că vei lua banii. Uite, exemplul Astra. Știai că patronul este de așa natură că atunci când nu mergeau lucrurile, bloca salariile. Dar, la final de sezon, luai banii. Mai devreme sau mai târziu luai banii.
Într-adevăr. Și, în același timp, dacă tu ca jucător român ieși în fața și îți ceri drepturile, banii, ești perceput greșit. Asta ai pățit și tu.
Am plecat fără șapte luni de plată. Am și renunțat și am lăsat tot către club. Eram înscris la masa credală și am renunțat la tot. În fine, nu asta e ideea, nu am nevoie de aprecierile nimănui în afara terenului, ci pe teren. Cred că am dovedit, prin evoluții, că mi-am făcut treaba pentru clubul Dinamo. Mai mult, au făcut bani cu mine și ar fi putut și în ultima perioadă (n.r. – Într-un interviu anterior acordat pentru Playsport.ro, Paul Anton a explicat că formația din „Ștefan cel Mare” i-a refuzat fotbalistului un transfer în Turcia”), dacă ar fi fost mai inspirați. Ce puteam face mai mult? Am jucat, am renunțat la bani. Asta este.
Pe 24, la Tribunal, va fi prezentat planul de reorganizare modificat al societății SC Dinamo 1948 SA. Ar urma ca datoriile să fie reduse drastic și suporterii să dețină 99% din acțiuni, dacă planul este aprobat. Este acesta viitorul lui Dinamo?
De ce nu? Cu toate problemele, situațiile care au fost, cei din DDB, chiar și cu minusurile pe care le-au avut și le știu și ei, pe undeva normale, pentru că au preluat, din mers, niște probleme care n-au fost create de ei, au făcut foarte mult bine. Au fost singurii care au pompat bani în club, au ținut Dinamo pe linia de plutire. În momentul de față, se dovedește că este cea mai bună soluție să preia clubul. Eu consider că ei vor doar binele clubului. Faptele lor au arătat că le pasă de club și că doresc binele pentru Dinamo.
Privind din afară, este Dinamo o societate care atrage pentru un potențial investitor?
Depinde de management-ul pe care-l ai. Totuși, Dinamo este unul dintre cele mai puternice brand-uri din România și consider că pot vinde enorm. Dacă ai un management corect, repet, și dacă ești transaprent. Nu știu ce are Dinamo în momentul de față, cine are palmares, dar, vorbind ipotetic, dacă Dinamo ar avea palmares, bază de pregătire, stadion, tot, este un club și un brand puternic. S-a spus că dacă Dinamo va retrograda, va pierde palmaresul. Nu a fost cazul ca la CSA și FCSB. Fanii au rămas la un singur club, la cel din liga secundă. Cred că dă putere mare brand-ului, această masă mare de fani. Plus stadionul.
Paul, trecem la echipa națională. 11 meciuri din 2014 până acum pentru tine. Am retrogradat din Liga Națiunilor, sub Finlanda, Muntenegru și Bosnia. Ce facem?
Important este ce facem de acum înainte. Ca și în cazul Dinamo, și la echipa națională trebuie să lăsăm trecutul. S-au dus, nu mai poți întoarce meciurile, este important ce facem în campania următoare. Este o grupă accesibilă pentru EURO 2024, trebuie să fie toți cu o mentalitate pozitivă lângă echipa națională. Nu sunt meciuri deloc ușoare cu Kosovo, Israel, chiar și Belarus. E clar că putea fi și mai rău. Și, totodată, chiar nu mai există echipe mici. Cei din Kosovo, uită-te puțini, au jucători chiar și în LaLiga, Bundesliga.