EXCLUSIV. Mircea Sandu e tranșant în privința revenirii lui Boloni : ”Loți nu e Rădoi sau Mutu. Ar fi sub demnitatea unui antrenor cu cota lui să accepte un salariu sub 400.000 – 500.000 euro net”

Telenovela selecționerului merge mai departe. Boloni și Stoichiță au refuzat să ofere declarații după negocierile de la FRF, întinse azi pe durata a patru ceasuri, Loți pare cu un pas mai aproape de al doilea mandat pe banca ”tricolorilor”, dar nimic nu e încă bătut în cuie. Fostul internațional e un tip foarte riguros și imprevizibil, capabil să schimbe în ultima secundă ceea ce pare deja stabilit.

Din colțul opus al Europei, din Nisa, ex-șeful FRF, Mircea Sandu, vorbește însă despre posibila revenire a lui Loți în fruntea echipei naționale și despre propria experiență avută cu antrenorul la prima sa descălecare, 2000-2001.

”Ne știm de prin ‘66-’67, pentru că am fost împreună pe la loturile naționale de juniori. E un tehnician foarte bine pregătit, dar orice tratative depind de obiective, de perioadă, de salariul propus”, spune Nașu’.

”Cu bonusuri pentru calificare e o chestiune mai complicată”

Continuă:

”Boloni nu e Rădoi, Mutu sau Iordănescu junior. Un selecționer cu nume e destul de scump și greu antamezi sub 700.000 de euro pe an. Dacă Edi a avut la Gigi clauză de 500.000 de euro, n-aș vedea cum Boloni ar accepta sub 400.000 – 500.000 de euro. Ar fi sub demnitatea unui antrenor cu o anumită cotă internațională confirmată în timp. Mă rog, astea sunt însă chestiuni interne. Firește, ca președinte de federație aș încerca să ofer un salariu cât mai mic sau poate exista varianta unui venit de 200.000 – 300.000 de euro pe an, plus un bonus de, să zicem, 500.000 de euro dacă te califici și dacă-i convine selecționerului. Numai că asta cu prezența la turneele finale a devenit o problemă destul de complicată”.

Sandu estimează că ”suntem acum într-o grupă de Liga Națiunilor care pare ușoară. Da, era ușoară dacă aveam naționala din urmă cu 10-12 ani, dar acum sunt patru formații echilibrate în jos ca nivel de valoare, așa că poți termina foarte bine și pe locul 1, și pe 4”. România se află într-o serie cu Bosnia, Finlanda și Muntenegru.

”Calendarul nu i-ar mai permite să organizeze trialuri”

Fostul cap al FRF rememorează și relația cu Boloni pe durata mandatului din urmă cu peste două decenii:

”Loți e un antrenor foarte riguros, dar care respectă ierarhiile. Nu îmi mai aduc aminte cum au decurs atunci negocierile, dar discutăm de posturi diferite, fiindcă avea atunci în jur de 46-47 de ani, nu se baza pe CV-ul de acum. Cred că a avut un salariu în jur de 120.000 de dolari, ceea ce ar însemna azi probabil circa jumătate de milion de dolari dacă am calcula paritatea peste timp”.

”Trăim și alte vremuri, pentru că i-ar fi foarte dificil să mai adopte strategia din urmă cu 20 de ani, când organiza trialuri foarte dese prin țară. Calendarul nu mai permite. În plus, nu cred că s-ar mai justifica, pentru că ai majoritatea jucătorilor la echipe pe afară, ce șanse ar fi să mai dibuiești întâmplător un fotbalist de la echipa de pe locul zece din Liga 1 în urma unor astfel de acțiuni?”, a mai declarat Sandu.

”Nu-i reproșez plecarea la Sporting, dar am câștigat atunci litigiul la FIFA”

El și-a amintit și despărțirea abruptă de Boloni, care, în mijlocul campaniei pentru CM 2002, a părăsit naționala și a semnat cu Sporting Lisabona: ”Sincer, n-am nici acum ce să-i reproșez, pentru că venise de la un salariu de 60.000 de dolari la Nancy, câștiga la federație cam 120.000 de dolari, iar portughezii i-au pus pe masă câteva sute de mii bune. Cine nu vrea să meargă la mai bine? E adevărat că nu ne-a picat bine, ne-am și judecat atunci la FIFA, am câștigat litigiul cu el, dar n-a fost un moment prea frumos”. A respins varianta că Boloni a plecat atunci pentru că simțea în ceafă numirea lui Hagi în locul său și jocurile de culise favorabile ”Regelui”: ”Astea sunt speculații jurnalistice”.

În mandatul precedent, Boloni a părăsit echipa națională cu doar două partide înaintea finalului campaniei, când România era deja aproape calificată în barajul pentru CM 2002. Hagi a preluat frâiele, a finalizat grupa cu un 2-0 cu Ungaria (deplasare) și un 1-1 cu Georgia (acasă), după care a urmat dezastrul din play-off-ul cu Slovenia, ratat după 1-2 la Ljubljana și 1-1 la București.