Fostul tenismen și vocea de la Europa Liberă din anii ‘80, Mihai Rusu, face, din Munchen, o avancronică aspră pentru partida Germania – România de vineri seara, 21:45, în preliminariile CM 2022
Stabilit la Munchen din 1977, când a ales să rămână în Occident cu ocazia unui turneu, fostul tenismen Mihai Rusu a devenit un personaj foarte cunoscut în postura de jurnalist la Radio Europa Liberă, unde a lucrat ca redactor sportiv din 1983. Iar fotbalul german îl mănâncă pe pâine!
– Noul selecționer, Hansi Flick, merge în linii mari pe același lot folosit de Low, plus câțiva puști, precum Musiala sau Wirtz, dar aduce cu totul altă abordare. Și alt suflu! Comunică excelent cu jucătorii, e un tip foarte uman în relația cu elevii săi, utilizează un sistem flexibil, e foarte atent ca fiecare să fie folosit pe postul pe care dă cel mai bun randament, fără improvizații, experimente sau compromisuri. Și ca să vă dați seama ce va urma pentru România e suficient să vă gândiți ce a pățit zilele trecute Dinamo Kiev la Munchen, în Liga Campionilor. La Hamburg, vor fi probabil șase titulari de la Bayern, iar abordarea va fi aceeași: atitudine, tăvălug, presiune, adversarul să nu respire!
– Foarte periculos! Mi-e teamă că va fi o seară dură pentru România. Probabil că Rădoi își va așeza echipa la fel de defensiv precum Lucescu. Kievul a pus în scenă, practic, un modul 1-9-1 cu Bayern, foarte ermetic, dar Nagelsmann a știut de la început rețeta: ”Va trebui să muncim ca să-i împrăștiem și să producem spații libere”. A funcționat superb. Același lucru îl va pregăti și Flick: să ne disperseze pentru a crea zone în care să-și dezvolte ofensiva. Întrebarea e cum se va descurca România atâta vreme cât Kievul, care are o organizare judicioasă și atentă, a capotat. Greu! Foarte greu!
– Totul va pleca de la modul în care Mirel Rădoi își va așeza echipa. Cea mai mare greșeală de strategie ar fi să nu dea prea mare importanță jocului de la Hamburg și să se focuseze, în special, pe partida a doua, cu Armenia, decisivă pentru noi. Ar trebui să jucăm curajos, dar echilibrat, să intrăm la bătaie, să asigurăm dublaje, să răspundem la pressing cu contrapressing, ceea ce i-ar deranja teribil pe nemți. Asta înseamnă un consum fizic extraordinar. Suntem capabili să-l ducem? Dificil de răspuns! Dacă mă uit la partida de la București, unde Germania a câștigat cu 1-0, observ că toți erau epuizați pe la mijlocul reprizei secunde. Terminați! Eee, aici e cheia: stăm în picioare, alergăm, rezistăm 90 de minute la ritm susținut sau ne expunem unui dezastru!
– Putem lua câteva exemple la întâmplare. De Ianis e doar numele. Man și Mihăilă n-au realizat nimic important la Parma, unde au fost luați cu prim obiectiv salvarea de la retrogradare, țel eșuat. Nedelcu e rezervă la Dusseldorf. Cicâldău și Moruțan sunt într-un campionat departe de nivelul Occidentului. Chiricheș e la o formație de pluton în Serie A. Sunt fotbaliști buni, dar niciunul nu e la un etalon de top. Un grup care-și arată limitele firești în mod constant.
Când intrăm pe teren la Hamburg, să spunem «Cu Dumnezeu înainte!» și să ne facem cruce! Cea mai bună soluție să-i agasezi pe nemți e asta: strică-le jocul, faultează-i, nu-i lăsa să te plimbe, agață-te permanent de ei. Dacă ne baricădăm pe două linii, învasăm și noi cinci, cum a pățit Kievul”