Adrian Ungur (50 de ani) a vorbit, într-un interviu emoționant pentru Playsport, despre pasiunea pentru fotbal și iubirea pentru UTA. Ex-atacantul naționalei și al Universității Craiova a dezvăluit și momente greu de imaginat din cariera sa. „Eu o să ajung un fotbalist mai mare decât voi! Și am avut dreptate” le-a transmis jucătorul de pe vremuri foștilor săi colegi.
Pe cât de strălucitor pare când ne gândim la marile echipe și generații, precum naționala lui Gică Hagi, pe atât de tenebros se arată fotbalul românesc în poveștile lui de zi cu zi. Adrian Ungur a fost un jucător important al României anilor 90. S-a remarcat la UTA, dar a îmbrăcat ani buni și tricoul Universității Craiova. Și-a trecut în palmares chiar și un meci în tricoul naționalei.
Marile cluburi au la baza lor și mari povești. Unele dintre ele… dintre cele mai dureroase. Sufletul lui Adrian Ungur va rămâne pe viață legat de UTA, chiar dacă fostul atacant a jucat și a fost adoptat și de Universitatea Craiova. Totuși, nu toate amintirile sunt fericite pentru fostul jucător.
Într-un interviu emoționant pentru Playsport, Adrian Ungur își amintește de primii ani în tricoul arădenilor. Nu doar emoțiile debutului ies la suprafața memoriei, ci și durerea provocată de metehnele acelor timpuri. Are cuvântul ex-golgeterul „Bătrânei Doamne”:
„Am jucat cu Armătura Zalău, 0-0. Marius Țucudean, tatăl lui George, a scăpat cu portarul, a trimis mingea spre gol, eu am venit din lateral dreapta chiar în fața porții, puteam să împing lejer balonul în plasă, dar nu eram informat dacă sunt în ofsaid sau nu.
Am ezitat, a venit din spate fundașul stânga și a scos mingea de pe linie. După meci, m-a bătut în cabină până la sânge aproape toată echipa. M-au călcat în picioare, fiindcă au pierdut prima de victorie”, a dezvăluit pentru Playsport actualul antrenor de copii din cadrul clubului arădean.
Pe vremuri, pentru a fi primiți în vestiar, „bobocii” erau nevoiți să suporte din „deliciile” botezului. Un ritual al vestiarelor, prin care „recruților” li se ura bun-venit.
„Am încasat o bătaie groaznică la fundul gol. Am primit lovituri cu ghete, cu sticle, cu palmele, fiecare cu ce apuca. Nu mai zic de mușcături.
M-am simțit chinuit, fără niciun sens. Niciodată n-am participat apoi de partea cealaltă. N-am vrut. Iar gândirea s-a mai schimbat puțin după Revoluție.
Dar nu regret nimic, fiindcă am făcut parte dintr-o echipă fantastică a UTA-ei”, a mai rememorat Adrian Ungur în interviul eveniment acordat reporterului Justin Gafiuc.
Nu contează. Îi iubesc. Când am început să marchez serios și să le bag banii în buzunar, veteranii mă puneau cu ei la masă. Peste ani, m-au ajutat în viață în alte conjuncturi. De exemplu, Marius m-a readus la UTA în urmă cu zece ani. Oricum, le-am spus și atunci. ‘Puteți să mă bateți cât vreți! Eu o să ajung oricum un fotbalist mai mare decât voi’. Și am avut dreptate. Secretul a constat însă doar în muncă și seriozitate”,
Adrian Ungur, pentru Playsport.
135 de meciuri a jucat Adrian Ungur în Liga 1, pentru UTA și U Craiova: a marcat 47 de goluri