La circa 100 km de Doha, spre nord-est, o veche cetate militară se ridică în mijlocul deșertului, iar zidurile ei cărămizii o fac să strălucească strident sub soarele dogoritor. Suntem la fortul Al-Zubara, ridicat în 1938 pentru a servi în principal drept punct pentru paza de coastă.
E una dintre cele 8 fortificații similare de pe teritoriul Qatarului, nu este cea mai mare, dar situl arheologic din apropierea lui îi conferă cea mai semnificativă valoare istorică. Locul a intrat în patrimoniul UNESCO în 2013, iar ruinele descoperite în anii ‘50 de o echipă de arheologi danezi vorbesc despre un vechi nod comercial esențial pe rutele arabe și un centru înfloritor pentru pescuitorii de perle din sec. XVIII – XIX.
A trecut prin numeroase atacuri din partea otomanilor, iar orașul a ars complet la 1811, după care a fost abandonat la începutul anilor 1900. Ascunse multă vreme sub straturile de nisip așternute de vânturile tăioase din pustietate, rămășițele urbei se întind azi pe circa 60 de hectare și cuprind vestigii ale unor moschei, case de locuit, piețe, colibe de pescari, cimitire sau canale de alimentare cu apă.
Cele mai spectaculoase sunt însă imaginile și poveștile despre vechii căutători de perle, marea bogăție a Qatarului înainte ca micul stat de la Golful Arabiei să descopere resursele imense de petrol și gaze. Pe vremuri, țara care găzduiește în această perioadă Cupa Mondială de fotbal era una dintre principalele furnizoare de perle naturale pe piețele europene, asiatice sau americane, de la Amsterdam, Londra și Paris până la Bagdad și Los Angeles.
Oamenii coborau în adâncuri până la 14-15 m, legându-și o piatră de un picior, erau scoși la suprafață cu o frânghie după circa două minute de cules nestemate de pe fundul apei, triate apoi la bordul ambarcațiunilor de lemn cu care înfruntau valurile. Deseori, scufundătorii își tăiau nasul pentru a-și putea ține respirația cât mai mult timp!
Tradiția aceasta s-a estompat însă în timp din cauza apariției perlelor artificiale, care au inundat magazinele de pe întreaga planetă. Dar în Qatar aproape că nu există familie care să nu fi avut un descendent implicat în căutarea de perle, bărbați care plecau cu lunile pe mare fără a știi dacă se vor mai întoarce vreodată. Iar aici, lângă fortul Al Zubara, e una dintre locațiile care stau mărturie despre felul în care viața se derula în jurul acestei preocupări cu efecte strălucitoare, dar și cu urme dureroase.