EXCLUSIV. Cu naționala la psiholog: de 100 de ani pierdem puncte și calificări după ce deschidem scorul! “Relaxare prematură, iar cu echipele mari, teamă de succes!”

În 2022 naționala sărbătorește centenarul. Sunt 100 de ani de partide disputate, cu bune și rele, turnee ratate sau amintiri frumoase de care ne agățăm înfrigurați prezentul și viitorul, de dragul pasiunii noastre. 

Înainte de a deschide șampania în explozii de confetti la aniversare, dacă iubim cu adevărat fotbalul și naționala României trebuie să fim sinceri cu noi înșine: acum, prin prisma rezultatelor recente, arată rău. Și tocmai pentru că ne pasă, ne întrebăm “de ce” și “ce se poate face”.

Corect, nu nouă ne revine sarcina asta. Noi susținem România din tribune, iar jurnaliștii scriu despre ea. Dar ceva din străfundurile istoriei, care parcurge toți cei 100 de ani de echipă națională până fix acum, a rămas neobservat. Și poate fi una din cheile problemei. Firește, nu singura. Nici pe de parte. Dar una care contează. 

În o treime din meciurile oficiale când am deschis scorul, vreme de 100 de ani, nu am reușit să câștigăm! Cădere mentală, fizică sau ambele? E în ADN-ul nostru fotbalistic?

Playsport îți prezintă în premieră cifrele uluitoare, o analiză la rece și părerile psihologului sportiv despre ce se întâmplă cu naționala!

Cu sărbătoarea în buzunar și amărâți la final

În al doilea meci al lui Edward Iordănescu pe bancă a fost 2-2 în Israel. Gust amar, dar până la urmă o partidă amicală, la început de drum, cu jucători bolnavi și pozitivi la testele Covid. Altceva însă trezește în memoria tribunelor: am avut 2-0 și nu am învins. 

Gândul fuge spre 1-0 din Germania, terminat înfrângere, cu Rădoi și o națională curajoasă. Mai în urmă, spre 1-0 cu Norvegia pe Arena Națională, când am fost egalați pe final și am găzduit EURO fără să fim acolo. Apoi, barajul cu Slovenia când am deschis scorul și am rămas la televizor. Am avut 1-0 cu Italia la EURO 2008 și același avantaj cu Germania la EURO 2000, dar nu am câștigat. În 2003 am deschis scorul cu Danemarca și s-a terminat… 2-5!

Am ratat puncte uriașe, am pierdut calificări la turneele finale și am irosit mari victorii la EURO și la Mondiale. De foarte multe ori după am deschis scorul! După ce aveam avantaj pe tabelă, sportiv și moral, după ce totul părea să meargă spre sărbătoare!

Iată datele analizei noastre:

• Am parcurs toate partidele oficiale ale României din istorie, luând în calcul toate meciurile din preliminarii de EURO și Mondial, inclusiv baraje, cele de la turneele finale europene și mondiale, plus Liga Națiunilor: un total de 313 de meciuri

• România a deschis scorul în 147 de partide (au fost excluse cele cu San Marino, Andorra, Liechtenstein, Azerbaidjan, Estonia, Luxemburg, Malta și Insulele Feroe)

• Din cele 147 de partide în care am deschis scorul, am pierdut puncte în 41! Fie acestea s-au terminat la egalitate, fie chiar am pierdut!

Am pierdut aproape 100 de puncte, am “comis-o” înfiorător de constant și de des!

Practic, dacă e să aplicăm sistemul de punctaj din istoria recentă, cu 3p la victorie și 1p la egal (fiind vorba exclusiv de partide oficiale), România a irosit nu mai puțin de 93 de puncte în istorie! E un total uriaș, compus din 33 de puncte pierdute pentru că am fost învinși deși am marcat primii în meci și din alte 60 de puncte pentru că am ratat succesul încheind cu remiză!

Iar dacă punem cele 41 de meciuri în care nu am fost capabili să păstrăm avantajul până la final pe linia celor 100 de ani de existență, în medie cam o dată la 2 ani am făcut o… “nefăcută”! Un procent extrem de mare, când te gândești cât de puține meciuri oficiale se jucau în trecut și dacă elimini toate partidele amicale din palmares!

Dacă te uiți pe lista cronologică a celor 41 de partide pline de amărăciune, vezi că e clar o constantă istorică. Am început din 1933, din preliminarii de Mondial, când am condus cu 2-0 Elveția și am ratat victoria! 

Am continuat la turnee finale întinse peste toate deceniile, am făcut asta și în partide pe teren propriu, și în deplasare, și pe teren neutru la EURO sau Mondial! Indiferent de selecționer sau de generație! Până și cu Generația de Aur!

CELE 41 DE MECIURI OFICIALE CÂND AM DESCHIS SCORUL PIERZÂND PUNCTE

An Adversar Competiție Rezultat

1933 Elveția prel. CM egal

1934 Cehoslovacia CM înfrângere

1938 Cuba CM egal

1938 Cuba CM înfrângere

1966 Italia prel. EURO înfrângere

1969 Grecia prel. CM egal

1972 Finlanda prel. CM egal

1975 Scoția prel. EURO egal

1977 Iugoslavia prel. CM înfrângere

1979 Spania prel. EURO egal

1979 Cipru prel. EURO egal

1980 Norvegia prel. CM egal

1981 Elveția prel. CM înfrângere

1983 Cehoslovacia prel. EURO egal

1985 Finlanda prel. CM egal

1990 Scoția prel. EURO înfrângere

1991 Bulgaria prel. EURO egal

1992 Cehoslovacia prel. CM egal

1994 Israel prel. EURO egal

1997 Irlanda prel. CM egal

1998 Ungaria prel. EURO egal

1999 Portugalia prel. EURO egal

2000 Germania EURO egal

2001 Slovenia baraj CM înfrângere

2003 Danemarca prel. EURO înfrângere

2003 Norvegia prel. EURO egal

2004 Armenia prel. CM egal

2006 Bulgaria prel. EURO egal

2008 Italia EURO egal

2008 Franța prel. CM egal

2009 Austria prel. CM înfrângere

2009 Austria prel. CM egal

2010 Albania prel. EURO egal

2011 Bosnia-Herțegovina prel. EURO înfrângere

2011 Belarus prel. EURO egal

2014 Ungaria prel. EURO egal

2016 Elveția EURO egal

2016 Muntenegru prel. CM egal

2019 Norvegia prel. EURO egal

2020 Irlanda de Nord Liga Națiunilor egal

2021 Germania prel. CM înfrângere

“Stări psihice diferite cu marile echipe și cu cele de nivel apropiat”

Sunt 19 meciuri din 41 începând din 2000. Se adâncește factorul psihologic? Sau pur și simplu sunt mai multe meciuri în calendar? Pentru un răspuns la asta și la toate concluziile analizei, l-am provocat pe psihologul sportiv Silviu Ioniță, membru în staff-ul naționalei la EURO 2016 cu Anghel Iordănescu și în mandatele lui Christoph Daum și Mirel Radoi:

• “Fotbalul românesc este considerat un fotbal de sorginte latină, fotbal-spectacol, bazat pe creativitate, talent și gleznă fină. Dacă discutăm statistic, vom constata că și alte nații prezintă aceeași dinamică, chiar echipe mari o comit la un anumit interval de timp. Asta nu înseamnă că nu avem o problemă în aceste partide despre care discutăm”

• “Când deschizi scorul cu echipe mari, Germania, Italia, te găsești în situația obținerii unui performanțe sau victorii la care nu te-ai așteptat neaparat. În acel moment se pot întâmpla două lucruri: fie creierul se relaxează, ca și când obiectivul a fost îndeplinit, fie apare teama de succes, de a obține o mare performanță. Pe fondul acestor stări psihice, probabilitatea de a primi gol devine mult mai mare, iar adversarii reușesc să revină și chiar să ne înfrângă”

• “Când deschidem scorul cu echipe apropiate ca nivel, aici poate interveni tot o relaxare prematură, dar bazată pe ipoteza deținerii controlului”

• “Totuși, aspectul pozitiv care trebuie remarcat este faptul că în meciurile cu echipele puternice nu intrăm în teren cu mentalitate de învinși și de cele mai multe mai multe ori reușim să înscriem”

• “Mentalitatea de învingător trebuie construită încă de la vârste mici și acest lucru se vede în performanțele obținute în ultima vreme atât la tineret cât și la loturile de juniori”