Imensul fotbalist a ieșit din spital și ne îndeamnă pe toți la optimism.
”Sunt gata să joc 90 de minute, plus prelungirile”, a declarat Pele, proaspăt externat din spital, după 10 zile la terapie intensivă. Cu flori albe în păr și în sprâncene, cu multă umezeală obosită în privirea marcată de boală, ”Perla Neagră” joacă de câțiva ani un meci extrem de greu, adversarul, un cancer la colon, dându-se foarte greu bătut. A fost operat încă o dată la Sao Paulo, după alte intervenții care într-o vreme îl fixaseră într-un cărucior cu rotile. Acolo, deasupra acelui cărucior, s-a aplecat acum câțiva ani Maradona și l-a sărutat pe frunte. Între timp, Diego a intrat în legendă, iar Pele a ieșit la încălzire pentru 90 de minute, plus prelungirile.
Ierarhii
Rândurile acestea trebuiesc citite de către toți robii erei online, care atunci când e vorba de ierarhii (deși o întrebare gen ”Cine a fost cel mai mare fotbalist al tuturor timpurilor?”mustește nu doar de subiectivism, ci și de stupizenie) votează voios și ignorant cu Messi și cu Cristiano Ronaldo. Lăsându-i pentru mai la vale pe cei de ieri. Pe Pele, pe Diego, pe Cruyff, pe Beckenbauer, pe recent plecatul Gerd Muller, pe George Best, Bobby Charlton și alții despre care Wikipedia oferă majoritatea răspunsurilor în alb-negru. Sunt mari, nu încape vorbă, cei de astăzi, cu Leo și cu CR7 în frunte, însă cei de ieri, plutonul lui Pele și-al lui Diego, au ceva în plus. Ceva greu de explicat.
Asemănări și deosebiri
Pe vremea lor mingea era mai grea, tricoul, dacă se uda, atârna îngreunat, deplasările se mai făceau și cu autobuzul, fotoreporterii, care n-aveau ”tunurile” de azi, intrau pe teren până la un metru de El Rey, să-i surprindă broboanele de sudoare de pe frunte. Multe imagini cu Pele sunt alb-negru, inclusiv acelea în care, copil de 17 ani, în 1958, plângea la pieptul lui Garrincha după ce devenise campion mondial.
Fulgerul
Ca să ajungă mare, Pele juca tot cu Italia, tot cu Germania, tot cu Anglia. Peste picioare îi dădea portughezul Morrais, scoțându-l din competiție. Evolua la Santos, un club din Brazilia, nu la Real, nu la Barcelona, nu la Juve, nu la United, adică la edificiile financiare ale lumii de astăzi. De PSG se auzise doar vag, steluțele Ligii Campionilor încă nu străluceau. Da, exista Cupa Intercontinentală, campioana Europei contra cea a Americii de Sud. După o astfel de partidă, fundașii Benficăi, adversara lui Santos, spuneau doar că ”a trecut printre noi un fulger negru îmbrăcat în alb”. Pele era fulgerul.
LOVE
Astăzi Pele, deși suferind de mai mulți ani, ne transmite optimism în stare pură . La 81 de ani, pe care-i va îmlini luna viitoare, spune că e gata pentru 90 de minunte plus prelungirile. De un meci complet, adevărat, cu iunge cu șiret și tricouri de bumbac, așa cum erau ele pe vremea lui. Cu spectatori aduși în extaz, cu coechipieri tehnici și rapizi, adversari cu plete și cu perciuni, și cu o tabelă mare de marcaj, pe care la finalul meciului să încapă LOVE, așa cum a scris la retragerea lui, în 1977.
Pe tabelele celor de azi înainte de LOVE, scrie MONEY.