Imediat după finalul meciului cu Universitatea Craiova, la microfonul DigiSport, Dan Petrescu, alias „Bursucul”, noul, vechiul și, poate, următorul campion al României -pribegia profesională nu-i priește în postura antrenorului-, ambalează, cu egotism, concluzii. Redăm utima fâșie din discursul tehnicianului. Scuze! Reputatului tehnician: „Cred că merit mai mult respect”.
Peste câteva ore, prins în horă alături de jucătorii săi, Dan Petrescu împarte, cu fălcile lui aprinse și gura plină, respect. „Cine ține cu Steaua să-i –onorăm trupește- familia!”. „Onorăm trupește” ține loc de bip. Steaua ține loc de FCSB. Clipul a ajuns la presă și, de aici, un șirag de reacții. Gabi Balint, fostul coleg de-ai „Bursucului” la Steaua, și-a sancționat, ferm, fostul coechipier.
„Eu nu am putut să cred că Dan Petrescu, fostul stelist, fostul coleg… Că el a crescut la Steaua, eu nu am crescut la Steaua. Steaua l-a făcut fotbalist. Este adevărat că pe unii Steaua i-a făcut și oameni. Eu nu am crezut că el poate să spună așa ceva, să cânte așa ceva despre familiile suporterilor Stelei. Cu atitudinea asta nu o să ajungă departe”, a tras concluzia, la DigiSport, Balint.
„Cine ține cu Steaua să-i – onorăm trupește- familia” este o scandare inventată, din tomuri de ură, într-un moment în care inspirația tobelor a înghețat, în izvorul legendar al blestemelor din Giulești. Acolo unde, într-un ritual venal, o exorcizare a tribunei care l-a vrut lepădat de „stelism”, tânărul antrenor Dan Petrescu pupa, în tinerețile sale înfiebântate de elan, steagul. Apoi, conectați la aceeași imprecație, dinamoviștii au preluat rima și au înșirat-o în glasuri pentru un ecou lugubru.
Acum, rima este exportată peste munți, în foburgul Clujului, fix pe buzele omului care, în banda balivernelor pe care le tot livrează, deja parte din tradiția amigdalelor sale, spunea că merită „mai mult respect”.
Petrescu, în primul rând, nu se respectă pe el. Cu această scăpare – o consider scăpare și cred că emițătorul va picura și scuze, așa ar fi normal-, antrenorul și-a amendat, cu onor trupesc, amintirile. Copilului din Ghencea, tricoului cu Ford, trofeele care l-au recomandat fotbalului în care… „cine ține cu Chelsea” are familia la adăpostul bunului simț.
Prin studiouri se vorbea de „tunelul de onoare”. Acel gard uman stropit cu aplauzele adversarilor, la intrarea pe teren a campioanei, un dulce gest de reverență purtat, cu gentilețe, în fotbalul spaniol. După scandarea care, culmea, a părăsit și incinta, copiii, soțiile, iubitele, părinții, frații și surorile jucătorilor și suporterilor de la FCSB ar trebui să formeze „tunelul de onoare” la intrarea campioanei pe teren. Înșirați în fața lui Dan Petrescu. Drept formă de respect!
P.S. „La noi în întreprindere așa e, toată lumea mulțumită”