Cele mai mari orașe din România care n-au avut fotbal de Liga 1! „Blestemul” care se scrie de zeci de ani!

Cu o populație de 32.000 locuitori, Mioveni (Argeș) este cea mai mică localitate din România cu echipă în Superliga acestui sezon, 2022/23. Dar, de-a lungul edițiilor, am avut cluburile din Otopeni sau Chiajna, spre exemplu, comunități și mai reduse numeric. În același timp, o serie impresionantă de orașe cu tradiție fotbalistică îndelungată și populații importante nu au avut echipă în primul eșalon! Care sunt cele mai mari orașe din România în această categorie? Cum s-a ajuns aici?

Cele mai mari orașe din România fără fotbal de top

Playsport a parcurs cele 105 sezoane din prima ligă românească pentru a evidenția top 7 orașe ca populație (dintre care 5 sunt reședințe de județ azi!), potrivit ultimului recensământ (2011), fără reprezentare vreodată la nivelul maxim al fotbalului nostru, în sistem divizionar. Firește, populația acestora a evoluat pe firul istoric, dar concluziile, precum și poveștile din spatele realității, sunt captivante.

Doar unul dintre orașe are fotbal acum în L2, celelalte, vom vedea, abia în eșaloanele trei și patru, cu trei orașe în Liga județeană! Dar haideți să începem povestea descoperind eroii, performanțele și motivele, uneori incredibile, pentru care L1 a rămas doar un vis.

Locul 7: Roman – 50.713 locuitori

Echipa CSM Roman e în prezent pe locul 4 în Liga 4 din Neamț. Fondată în 1954 cu denumirea Laminorul, ulterior Petrotub, a avut cea mai bună serie în anii 1999-2006, când a fost prezență constantă în Liga 2, cu un loc 4 obținut în 2001. Din 1954 până azi, populația Romanului a fluctuat între 30.000 și 80.000 de locuitori, maximum atins la recensământul 1992.

Printre fotbaliștii cunoscuți care au evoluat la Roman se numără Eugen Baciu, Dănuț Lupu, Florin Ganea ori Cristian Brăneț. Mereu în umbra Ceahlăului Piatra Neamț, echipa reședinței de județ, Romanul a rămas cu un palmares mai apropia de cel al fotbalului din Târgu Neamț (Ozana, devenită Cetatea).

Locul 6: Bârlad – 55.387 locuitori

Rămânem în Moldova. Cea mai bine clasată formație a orașului, momentan, e Atletic Club Bârlad, doar locul 8 din 11 echipe în Liga 4 Vaslui! A rămas doar amintirea acelor FEPA ’74, Dinamo, Rulmentul sau Fotbal Club, ultima „dispărută”. Toate cu evoluții însă doar în eșaloanele trei și doi. În sezonul 1990/21, echipa orașului a ajuns în 16-imile Cupei României, pierzând la penalty-uri cu Petrolul Ploiești.

Din anii ’70 până azi, Bârladul a avut populația între 50.000 și 80.000 de locuitori, o evoluție similară cu a orașului Vaslui, dar care a beneficiat de investițiile importante din epoca Adrian Porumboiu, reușind inclusiv să joace în cupele europene. În epoca recentă, Bârladul a dat fotbaliști precum Andrei Ciobanu (Rapid) și Alex Pașcanu (Ponferradina)

Locul 5: Zalău – 56.202 locuitori

Prima reședință de județ, mai exact a Sălajului. Formația de azi, SCM, e locul 4 în Seria 10 din Liga 3 și reprezintă restartul dat fotbalului din localitate în 2019. Anterior au funcționat CS Zalău (din 1946!), apoi celebra Armătura, din 1975 până în 2005. Perioada 2006-2017 s-a încercat revirimentul prin FC Zalău, dar doar până la Liga 3. Istoric, maximum a fost L2.

La Zalău au jucat, de-a lungul anilor, fotbaliști precum Dobrău, Bolba, Chibulcutean, Vasile Jula sau Gabriel Vașvari. Nu doar orașul, care nu a trecut vreodat de 70.000 de locuitori, nu se poate mândri cu un sezon măcar pe prima scenă a fotbalului, dar întreg județul Sălaj nu a avut, până azi, formație care să se bată în primul eșalon.

Locul 4: Deva – 61.123 locuitori

Deși clubul Mureșul există încă din 1921, fotbalul din reședința județului Hunedoara a rămas în spatele Corvinului ca performanțe. Echipa din localitate a trecut prin nenumărate transformări, de la Minerul, Explormin, Vega și Cetate până la CSM-ul actual, lider în Seria 7 din Liga 3.

Cele mai bune perioade vin din anii ’70 (șase ediții în L2) și 2000 (cinci ediții în L2) cu un loc 4 obținut în 1974 sub comanda antrenorului Ladislau Vlad. Alți tehnicieni: Nicolae Oaidă, Traian Ivănescu, Romulus Gabor. Dintre fotbaliștii mari ai Devei îi evidențiem, exemplificativ, pe Arpad Szucs, Ion Mateescu, Petru Șchiopu, Florea Văetuș, Ioan Varga. Dinspre prezent, Onicaș, Păcurar sau N’Doye.

Locul 3: Slatina – 70.293 locuitori

Orașul reședință de județ pentru Olt a văzut fotbal de prima ligă doar când FC Olt Scornicești evolua la Slatina, prin anii ’80. De altfel, ascensiunea forțată a fotbalului din locul de baștină al președintelui comunist Ceaușescu a pus cumva frână fotbalului din Slatina.

Oltul Sltina a jucat la nivel maxim, dar când primul eșalon nu se juca în sistem divizionar, ci turneu de tip Cupă (1924/25 și 1929/30). Orașul care i-a dat pe Iulian Filipescu, Ionuț Luțu, Claudiu Niculescu și Ionel Dănciulescu în ultimele decenii a avut multe echipe, de la Oltul înființat în 1922, prin Gloria, Dinamo, Energia, Metalurgistul sau ALRO. În prezent, CSM Slatina e în Liga 2.

Dintre foștii jucători reprezentativi ai echipelor orașului: Craioveanu, Pițurcă, Eftimescu, Țarălungă. În sezonul 1975/76, Dinamo Slatina a terminat pe locul 2 în seria ei din L2, la doar 6 puncte în spatele Progresului București.

Locul 2: Tulcea – 73.707 locuitori

Din anii ’70 până azi, reședința de județ și locul 29 între cele mai mari orașe din România a fost multă vreme aproape chiar de 100.000 de locuitori. Cu toate astea, fotbalul nu și-a atins potențialul maxim. Clubul de tradiție al localității și regiunii, Delta, s-a înființat în 1973 și a trecut prin nenumărate re-fondări. Azi, Victoria Delta Tulcea e locul 9 din 14 în Liga 4!

După ce, în 2007, Delta obținea sportiv dreptul de promovare în Liga 1, dar nu și licența. S-a scris atunci despre un aranjament prin care Ceahlăul Piatra Neamț, retrogradată, să poată continua în prima divizie… La Tulcea au jucat Pavel Peniu, Andrei Peteleu, Emil Nanu, Enache Câju, Ștefan Ciobanu, Cosmin Mărginean sau Alexandru Mățel, în diferite epoci.

Locul 1: Focșani – 79.315 locuitori

Reședința județului Vrancea avea în 1953, când s-a născut echipa de fotbal, o populație de aproximativ 28.000 locuitori. Azi e locul 27 între cele mai mari orașe din România. Aceasta a crescut treptat, spre 100.000 de focșăneni în anii ’90. De la înființare, clubul a purtat multiple denumiri, de la Progresul, Unirea sau Rapid până la pitoreștile Fructexport, Acord și Diplomatic. Dar nu a evoluat un sezon în Divizia A sau Liga 1!

Orașul se poate mândri că a câștigat de 5 ori seriile din „C” și a petrecut sezoane bune în al doilea eșalon. Performanța maximă a echipei de pe stadionul Milcovul în „B” e locul 3, prima oară în 1981, dar la 13 puncte în spatele Farului Constanța. Ediția următoare, tot pe 3, dar la 6 puncte de Poli Iași. După mai multe reorganizări și reînființări, avem azi CSM Focșani 2007 în Liga 3.

În echipa Focșaniului, antrenată printre alții și de Ioan Sdrobiș, au jucat inclusiv Gheorghe Burleanu, tatăl președintelui FRF, și Narcis Răducan, mai tânărul mijlocaș născut chiar în localitate.

Codul secret care îți aduce produse GRATIS! Completează-l și tu!

Incredibil! Cum poate să arate Sandra Izbașa la 11 ani după ce s-a retras din...

FOTO: wall-street.ro (Shutterstock)