Dinamo și Petrolul au remizat aseară pe stadionul „Arcul de Triumf”, într-un meci cu mult dramatism și puțin fotbal de calitate.
Dinamo spera înainte de meci că poate ajunge pe loc de salvare directă, pentru prima dată după foarte multe luni. Acest lucru s-a întâmplat ultima dată în etapa a 7-a, după partida din turul sezonului regulat între aceleași combatante. Tot 1-1 a fost și atunci, dar rezultatul de luni seară doare mai tare. Din mai multe motive.
Pe un stadion unde doar copiii au fost prezenți în tribune, în două galerii frumoase din partea ambelor echipe, fotbalul a avut mult de suferit. A fost un meci anost, disputat între două echipe cu obiective diferite, dar egalul, care ajută într-o oarecare măsură pe Petrolul, nu a fost tocmai un ambasador bun al acestui sport. Meciul a început cu două echipe care s-au testat una pe cealaltă și, după un start mai bun al oaspeților, Dinamo a preluat controlul treptat și a avut o posesie cum rar se vede în prima ligă, 68% vs 32%.
Însă ocaziile au lipsit cu desăvârșire, echilibrul fiind rupt după o execuție neașteptată a sufletului din banda dreaptă, Gabriel Moura. Practic, una dintre puținele acțiuni de fotbal a adus la deschiderea scorului.
Dinamo a arătat total diferit în partea a doua și de aici se ridică multe semne de întrebare. A cerut Kopic retragerea atât de devreme, să se apere echipa pe doua linii la 30 de metri de poarta lui Golubovici chiar din minutul 50? A fost o chestiune mentală? Greu de determinat, dar când ai 6 jucători pe linia de fund în ultimul sfert de oră nu poți găsi prea multe argumente pentru a combate teoria că și Kopic a cerut retragerea.
Dinamo, ca să fim corecți, a refuzat să joace fotbal în partea a doua, a avut o abordare de echipă mică, din păcate, chiar din acea zonă a clasamentului. O formație care a avut posesie 68% din timp în prima repriză, în actul secund a cedat lupta de la mijloc și a preferat să joace încă o dată ruleta rusească, așa cum a făcut-o cu Hermannstadt și UTA. Atunci a mers, de dată asta am fost pedepsiți, dar nu doar de fotbal.
Mulți fani l-au criticat pe Kopic și pentru schimbările efectuate. Nu vreau să fiu avocatul lui, dar toți cei care intră de pe bancă parcă refuză să ofere mai mult. Este un laitmotiv al ultimelor luni. Cu fiecare schimbare pe care Florin Stânga o realiza la Petrolul, adversarii au presat și mai mult. Pare o diferență de lot când poți veni cu Irobiso, Diomande și Musi.
Cauză pierdută? Printre jucătorii introduși ieri în teren nu s-a numărat și atacantul Astrit Selmani, rămas pe banca până la finalul meciului. Mulți suporteri au cerut un timp de adaptare pentru atacant, chiar dacă în primele lui prezențe în teren nu a arătat chiar bine. Ieri nu l-am văzut deloc, două săptămâni de pregătire în care trebuia să fi progresat. Nu este deloc încurajator, mai ales că Hakim Abdallah a semănat prea mult cu Hakim din vară/toamnă și prea puțin cu atacantul din primele meciuri din 2024. Gregorio, îl cunoaștem, același atacant cu puține realizări în afară de goluri. De aici si problemele ofensive.
Pe lângă jocul prestat de Dinamo, un amplu subiect de discuție a fost arbitrajul, în special decizia din final. Trei faze discutabile în 5 secunde. Offside, fault în atac și penalty. Offside-ul a fost judecat 10 minute fără nicio finalitate, faultul în atac comis la Homawoo nici nu s-a judecat, deși a fost poate cel mai evident dintre toate, dar s-a acordat penalty la o fază analizată rapid de Fesnic, deși fără reluări concludente. Unii oameni de fotbal au spus că nu trebuia acordat penalty, alții găsesc circumstanțe. Fanii dinamoviști pot urla, pot țipa, dar conducerea trebuie să găsească o variantă pentru a nu mai trece mereu și mereu prin aceste scenarii.
Incorect ar fi ca Dinamo să se concentreze strict pe erorile de arbitraj și să ignore probleme din propria ogradă, cum ar fi și declarațiile oferite de Costin Amzăr la finalul meciului. Inacceptabil ca un jucător să vorbească de o asemenea manieră, este iresponsabilitate și clubul trebuie să îi învețe pe jucători ce au voie să spună la întâlnirile cu reprezentanții media. Uneori nu trebuie să spui tot ce ai pe suflet, pentru că atragi suspendări, amenzi. Cei mari pot să se ocupe de acest aspect, de aceste lupte din culise.
Etapa a doua din playout s-a încheiat, Dinamo obține primul punct și urmează încă 7 meciuri, care devin din ce în ce mai importante, cu mai multă presiune. Dinamo pare în scădere de formă, de turație, fix în cel mai prost moment posibil, chiar când intrăm pe ultima sută de metri. Meciul cu Hermannstadt nu a rămas doar excepția.
Un alt element îngrijorător este legat de forma fizică a unor jucători, care încă nu pot juca mai mult de 60 de minute. Nu mai sunt alte pauze, nu mai sunt momente de întrerupere ale sezonului, pe acești jucători se va baza Kopic. Dinamo nu are timp să își plângă de milă, trebuie să se gândească la următoarele meciuri, să vadă ce a greșit în joc și să corecteze ce mai poate fi corectat acum, până nu este prea târziu. Nu s-a pierdut nimic aseară, dar erorile trebuie corectate, în caz contrar, ne așteaptă o primăvară lungă și grea.