Nadia Comăneci, fosta mare gimnastă a României, cunoscută drept „Zeița de la Montreal” după performanțele excepționale obținute la Jocurile Olimpice din 1976, și-a intensificat implicarea în sportul românesc în ultimele luni.
Aceasta a devenit o voce importantă, luând poziții publice în sprijinul gimnastelor române care au participat la Jocurile Olimpice, dar și pe teme legate de infrastructura sportivă din țară.
Recent, Comăneci a dezvăluit că Clubul Sportiv Dinamo, unul dintre cele mai importante centre de formare a sportivilor de performanță din România, i-a propus un parteneriat care să vizeze modernizarea și dezvoltarea tehnologică a clubului.
Conform surselor din lumea sportului, clubul din Ștefan cel Mare dorește să colaboreze cu Nadia Comăneci pentru a implementa tehnologii de ultimă generație, un domeniu în care sportul românesc este în urma marilor puteri mondiale. În cadrul unui eveniment organizat de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR), Nadia Comăneci a confirmat interesul lui Dinamo pentru această colaborare, precizând că propunerea vine pe fondul experienței sale din SUA, acolo unde colaborează cu instituții de prestigiu, cum ar fi Universitatea din Oklahoma.
„Da, am văzut că s-a scris despre această propunere din partea celor de la Dinamo. Cluburile din România sunt interesate să facă un pas înainte, să investească în tehnologie de ultimă oră. Le-am propus un schimb de experiențe cu ceea ce avem noi în Oklahoma, i-am invitat să vadă ce infrastructură și ce metode folosim acolo. Cred că este important să vizualizezi ce se întâmplă în SUA pentru a putea evalua cum putem ajuta sportul românesc”, a declarat Comăneci.
Nadia Comăneci a subliniat că propunerea venită din partea celor de la Dinamo nu este singulară și că este deschisă la colaborări cu orice club din România care dorește să investească în tehnologie sportivă. Fosta gimnastă a clarificat că nu este vorba de o funcție de consilier, ci de o colaborare bazată pe expertiză și schimb de cunoștințe.
„Nu este vorba doar de Dinamo, ci de orice club care dorește să se dezvolte și să investească în tehnologie. Sunt deschisă la colaborări cu toate cluburile din țară. Am propus deja să-i punem în contact cu Universitatea din Oklahoma, una dintre primele 10 universități din SUA, pentru a vedea ce tehnologii și metode folosesc acolo. Acest lucru ar putea ajuta nu doar gimnastica, ci și alte sporturi valoroase din România”, a adăugat Nadia Comăneci.
Comăneci nu s-a ferit să recunoască faptul că România se confruntă cu un deficit major în ceea ce privește infrastructura sportivă. Aceasta a subliniat importanța unui efort comun pentru a aduce sportul românesc la nivelul celor din alte țări dezvoltate.
„Am rămas în urmă la infrastructură, nu doar în gimnastică, ci în sport, în general. Cred că e momentul să învățăm de la cei mai buni și să ne unim forțele pentru a crește împreună. Este o chestiune de unitate și de comunicare. Dacă reușim să aducem tehnologiile și metodele de pregătire din străinătate, vom putea atrage mai mulți tineri către sport și vom putea îmbunătăți performanțele la nivel internațional”, a concluzionat Comăneci.
Ideea unei colaborări între Nadia Comăneci și CS Dinamo ar putea fi un punct de pornire pentru modernizarea sportului românesc, mai ales în contextul pregătirilor pentru Jocurile Olimpice de la Paris din 2024. Dinamo, alături de CSA Steaua, rămân două dintre cele mai mari pepiniere de sportivi medaliați pentru România, iar o astfel de colaborare ar putea oferi un plus de valoare în formarea noii generații de campioni.
Nadia Comăneci, o legendă a sportului mondial, continuă să joace un rol activ în sprijinirea dezvoltării sportului românesc, aducându-și expertiza și influența din SUA pentru a ajuta România să recupereze decalajul tehnologic față de marile puteri sportive ale lumii.
Nadia Comăneci, născută pe 12 noiembrie 1961 la Onești, este una dintre cele mai mari gimnaste din istorie, având un palmares impresionant. Printre cele mai importante rezultate obținute de-a lungul carierei sale se numără:
– Jocurile Olimpice din 1976: 3 medalii de aur (individual compus, paralele, bârnă), 1 medalie de argint (echipa) și 1 medalie de bronz (sol).
– Jocurile Olimpice din 1980: 2 medalii de aur (bârnă, sol) și 2 de argint (individual compus, echipa).
– Campionatele Mondiale: 2 medalii de aur (bârnă – 1978, echipa – 1979) și 3 medalii de argint (echipa și sărituri – 1978).
– Campionatele Europene: 9 medalii de aur, 3 medalii de argint și 1 medalie de bronz.