Coropișnița impostoare și iepurii oportuniști. Piticii ambițioși dau de pământ cu uriașii trufași

De la acea sinistră execuție publică, Brazilia-Germania 1-7 din 2014, și de la salba de calificări ratate ale României, nimic nu mai pare imposibil în fotbal. Nicio prăpastie nu ne mai miră, niciun rezultat nu ne mai sperie până la leșin. Fotbalul s-a eterogenizat, s-a multinaționalizat, s-a haștagizat și s-a-ntors pe dos de mult. Pe vremuri, prin definiție, legumele și fructele erau sănătoase, femeile erau mame, iar echipele mici sperau doar să nu ia bătaie prea rău de la cele mari. Azi, o slănină de porc de țară e mult mai sănătoasă decât un conglomerat de îngrășăminte chimice îndesat în roșiile sau în căpșunele de hypermarket, tații se pensează, se epilează inghinal și obțin recomandări europene că pot naște, iar echipele mici dau de pământ cu titanii fotbalului.

Coropișnița impostoare și iepurii oportuniști. Piticii ambițioși dau de pământ cu uriașii trufași

La Europene, pe Arena națională din București, Elveția a condus până spre final campioana mondială, Franța, care și-a revenit imperial și a făcut 3-1 în câteva minute, dând, însă, imediat drumul și unor gesturi de aroganță și suficiență afro-latină ale lui Pogba și nu numai ale lui. Vedeta înscrisese un super-gol (în continuarea dublei formidabile a lui Benzema, Cel Rechemat după 5 ani la Națională), apoi a pierdut aiurea o minge la mijlocul terenului, din care, până să termine Pogba să cerșească arbitrului lovitura liberă, elvețienii au marcat. Urmașii lui Napoleon au uitat (sau habar n-au avut) că, pentru combatanții imperiali, există nu numai varianta unui Austerlitz triumfător, ci și a unui Waterloo umilitor. Și mai uitaseră că elvețienii sunt mai mult germano-practici, decât franco-visători. Și, ca tragicomedia franceză să fie completă, pălitura sinucigașă a dat-o însuși Mbappe, la loviturile de departajare.

Un șoc asemănător a suferit și campioana europeană, Portugalia, care, cu tot fantasticul ei Cristiano Ronaldo, s-a înecat în ciocolata cu diamante multicolore a Belgiei, până a ieșit din competiție.

Nici caroseriile mergătoare din Germania n-au putut trece mai departe de optimi, înfundându-și motorul cu propria trufie, pe care au confundat-o cu 100 de metri liniari de bere, spre norocul Angliei, care a bătut cu 2-0. Tot cu 2-0 i-au scos din joc sârguincioșii cehi pe alți suficienți, olandezii, care credeau că recenta tornadă criminală din Cehia le-a spulberat ambiția fotbaliștilor Naționalei.

Din toate acestea înțelegem că iepurele sare, oportunist și victorios, de unde nu se așteaptă vânătorul arogant adormit, pentru că pe teren nu intră în bătălie palmaresul, ci jucătorii.

Coropișnița grasă se simte bine pe tronul titanilor alungați

Ce să ne mai surprindă, deci? Formule seculare, precum blonzii suedezi sau roșcovanii scoțieni, s-au golit de sensul propriu, pentru că multe valori multicolore, nume și graiuri exotice au îmbogățit în mod evident sportul, dând prospețime dinamică și vigoare nouă pe tot continentul european, altădată de un alb imaculat și uneori blazat, de la Stockholm la Londra și Glasgow, de la Berlin până la Amsterdam și Copenhaga.

Cum să ne mai surprindă că România nu s-a calificat la Europenele disputate și la București, când țăranii români sunt nevoiți să-și arunce pe câmp, cu zecile de tone, castraveții gustoși, care n-au loc în lanțurile de magazine cu patronat străin de la noi, din cauza legumelor de import, protejate de guvernanții (anti)români?

După atâtea decenii de circ fără pâine, cum să ne mai mire că niște coloși ai fotbalului nostru au stat pe locuri marginale ale stadionului nostru-fanion, la meciurile Euro 2020 (care se dispută, desigur, în 2021)? Marele Gică Popescu a trebuit nu doar să elibereze fotoliul pe care l-ar merita pe viață la Arena Națională, dar să facă și pușcărie în trecut, ca să-i lase cale liberă la Federație iepurelui sărit din tufa băsistă, Răzvan Burleanu. Tot pe scăunele populare a stat și genialul Gheorghe Hagi, după ce în toți anii trecuți a fost lăsat să-și facă singur echipă pe tarlalele de lângă Constanța (care a ajuns și campioană națională), pentru că n-a fost loc de un super-specialist patriot pe banca Naționalei. Acolo trebuia să-și tragă ultimele fumuri halucinante și răsuflate neamțul Daum, adus pe bani grei să ne îngroape și să nu crâcnească. Mircea Lucescu a fost și el umilit – a câta oară ? – de conducătorii fotbalului românesc. Marele antrenor a primit de la Ucraina locuri de cinste la meciurile de la Euro, după ce și Turcia se oferise să-l onoreze ca pe unul de-ai lor.

Fotbalul și viața merg înainte. Doar că, pentru unii – în glorie și respect pentru valori, iar pentru români – în adâncă umilință, sub mizerabila domnie a parveniților, impostorilor, proștilor, tâlharilor și trădătorilor. Coropișnița grasă și incompetentă, dar de un tupeu nemărginit, stă comod, lățită pe mai toate scaunele importante ale țării.

Codul secret care îți aduce produse GRATIS! Completează-l și tu!

Incredibil! Cum poate să arate Sandra Izbașa la 11 ani după ce s-a retras din...

Mă găsiți și pe Facebook: https://www.facebook.com/AndreiPaunescuOficial/