Pe vremea lui Borcea, Dinamo se pregătea să intre în Champions League. Borcea a intrat… la pușcărie. Dinamo ajuns la Negoiță. Pe vremea lui Negoiță, Dinamo a intrat în insolvență. Și Negoiță poate ajunge la pușcărie. S-a ales cu un dosar de complicitate la bancrută frauduloasă. Iar Dinamo a ieșit din insolvență. Și a ajuns, predată la cheie de către același Negoiță, la Cortacero. Azi, Dinamo ia în calcul o nouă insolvență.
În 2015, SC Dinamo 1948 SA devenea primul club de fotbal din România care reușea reorganizarea economică după un lung șir de 18 ani de insolvențe în fotbalul românesc.
La data de 11 iunie 2014, față de SC Dinamo 1948 SA s-a deschis procedura insolvenței. Într-o excelentă documetare, Adrian Ștefan Clopotari subliniază, pe platforma juridice.ro, o crudă realitate.
Pasivul societății însuma 78.033. 905,86 lei. Din totalul pasivului s-a propus, prin planul de reorganizare, plata unei creanțe de 3.486.133 lei. În procente, sub 5%! Și atât, cum ar spune Cornel Dinu. Astfel, SC Dinamo 1948 SA s-a scuturat pe umeri și a scăpat de o datorie de 74.340.515, 69 lei, dintre care 24.442.264 reprezintă creanțe bugetare. Negoiță, însă, s-a ales cu un dosar de compolicitate la bancrută frauduloasă în brațe!
În urmă au rămas creditori care s-au ales și ei cu ceva… cu buzunarele în forma urechilor de elefant. Tot lor le-a revenit și trompa. Astfel, în unele cazuri, firmele care aveau de încasat de la SC Dinamo 1948 SA au intrat în insolvență/faliment, iar statul a pierdut o sumă considerabilă.
Pe lângă radierea datoriilor, îngăduitor judecător sindic a prevăzut și unele „Măsuri interne de gestiune a afacerii”.
Cum ar fi, așa cum punctează, sursa citată, încă din 2017:
Reducerea costurilor salariale cu jucătorii şi prin dimensionarea numărului de personal corelat cu evoluţia cifrei de afaceri; reducerea cheltuielilor aferente locaţiilor în care se desfăşoară cantonamentele, atât la intern, cât şi la extern; reducerea costurilor aferente spaţiilor de cazare a jucătorilor în Bucureşti; reducerea costurilor materiale şi cu prestaţiile externe prin alegerea furnizorilor pe bază de selecţie de oferte; schimbarea politicii comerciale prin atragerea unor clienţi care să aducă un plus de rentabilitate la produsele comercializate. De asemenea, planul a prevăzut măsuri financiar contabile ca: asigurarea unui control riguros şi monitorizarea operaţiunilor financiar-contabile, evitând astfel apariţia unor erori de natură contabilă; urmărirea permanentă a indicatorilor financiari şi operaţionali ai activităţii societăţii, în vederea luării celor mai bune decizii manageriale; urmărirea permanentă a recuperării creanţelor societăţii şi constituirea de provizioane pentru creanţele litigioase, precum cele care au un grad incert de încasare”.
O lungă zeamă de vorbe goale. Ce a făcut SC Dinamo 1948 SA sub domnia epitropului Negoiță? A luat-o de la capăt și a înregistrat alte datorii, în regim de urgență, până în 2020 când, printr-un SRL – Lotus – șeful de la RIN a cedat pachetul majoritar de acțiuni lui Pablo Cortacero, o cioclovină apărută de nicăieri care a umflat, la rândul lui, datoriile. Despre asta am scris aici încă din iarnă.
Și acum? Și acum SC Dinamo 1948 SA, condusă de suporteri, ar vrea, conform Fanatik și Gsp.ro, din nou, în insolvență. Începeți și înjurați! Soluția e imorală! Și chiar himerică! Greu, dacă nu imposibil, de realizat în contextul dat. Da, legea permite ca SC Dinamo 1948 SA să intre, din nou, în insolvență, au trecut cinci ani de la primul episod, însă ar exista oare vreun judecător care, după ce o societate a fost iertată de un pasiv de 74.340.515, 69 lei, poate să accepte o nouă soluție pentru a scăpa de alte pasive? Știu, dacă legea permite, de ce nu! Iar în România e posibil orice și cu moralitatea stăm cam prost.
Și mai există o discuție. Insolvența trecută a fost pregătită în amănunt de Negoiță, acolo el a centrat, el a dat cu capul. În prezent, însă, situația este de circ, iar înainte de toate, pentru a avea speranțe cu un astfel de demers, Cortacero, care deține, în continuare, 72% din club, trebuie „dresat”. Termenul nu e deplasat, lui i se potrivește, e mai aproape de maimuțele din Gibraltar decât de cele de la Circul de Stat.
Altfel, cum poți construi un plan de reorganizare fără ocordul acestui poltron, fără să-l ai în barcă, ce șanse ai de reușită? Am spus că eu consider imorală o astfel de soluție, însă care ar fi scăparea în situația lui Dinamo? Poate, de undeva, de nicăieri, să apară un investitor. Greu! Ne lovim, la orice colț, de același Cortacero. Nu vrea nici Andone, nu poate nici Lucescu, nu are de unde Lupescu. Atunci cine? „Tot noi!” Mai rămâne lupta admirabilă a suporterilor, însă valul necontenit al datoriilor stinge, în fiecare zi, această flacără care a pâlpâit speranța supraviețuirii cel puțin în ultimul an. În aceste condiții, condamnați-mă, însă o să pronunț cuvântul faliment. Înainte de execuție, așa cum este cavaleresc, am dreptul la o ultimă dorință. Vreau să-mi mai cumpăr un bilet virtual! Apoi, voi acționa precum Ybycus, însă, în loc de gâște sau cocori, prefer câinii.
Poate dinamoviștii nu pot digera acest cuvânt vâscos, faliment, închizi cu el și la „fazan”, fără să încerce să tragă și, poate, acest ultimul cartuș. Imorala insolvență. Fanii dețin, totuși, o cotă de participare de 20% din SC Dinamo 1948 SA prin Asociația Peluza Cătălin Hîldan care, conform ultimei evidențe, a împrumutat societatea cu suma de 10,178.197 lei (Vezi mai multe AICI) și, pentru a nu lăsa clubul să moară, au dreptul să ia în calcul și această cale disperată.
E lupta lor, bolovanul, tot mai greu, pe care, din dragoste pentru culori, tot se încăpățânează să-l țină în spate și să-l treacă de fiecare val. Însă la Dinamo ar fi a treia insolvență! Ați citit bine. Nu e oare prea mult? De prima am discutat în rândurile de mai sus, a doua este, în acest moment, pe rol, cu planul de reorganizare aprobat la începutul acestui an. Vorbim de Asociația Club Sportiv Fotbal Club Dinamo („Dinamo- Badea”) cu o cotă de participarre de aproape 7% în SC Dinamo 1948 SA și care a primit confirmarea din partea Tribunalului București pentru planul de reorganizare după, atenție, 11 ani de la începerea procesului!
La ACS FC Dinamo se află patrimoniul. Culori, palmares, sigle și steme. Nume. Fără ele, SC Dinamo 1948 SA reprezintă un lot de jucători și o poziție, șubredă, în Liga 1. Mai rămân milioanele de euro datorii și, cel mai de preț, dragostea altor milioane. De suporteri. Din păcate, în țărâna mercantilă a fotbalului nostru, amintirile și sentimentele suporterilor sunt supuse, tot mai des, planului de reorganizare. Și toți rivalii „câinilor” o știu, au simțit-o. Steliștii și-au trecut amintirile la masa credala, oltenii, rămași fără echipă după o decizie abuzivă, au devenit chirografari între alegeri, CS, FC… rapidiștii, oțelarii, găzarii, studenții clujeni, timișorenii, toți au luat-o de la capăt. Pentru că atașamentul față de culori nu poate intra în insolvență.