Helmuth Duckadam (62 ani), fostul portar român supranumit ”Eroul de la Sevilla”, după ce a apărat cele patru lovituri de la 11 metri în finala Cupei Campionilor din 1986, a readus în discuție lansarea cărții sale, lucru care trebuia să se realizeze cu mult timp în urmă.
Nu este vorba despre o carte oarecare, ci despre un roman, care va purta, sugestiv, numele „Der Torman” (Portarul). Cartea ar fi trebuit să vadă lumina tiparului în martie 2021.
Toată istoria lui Helmuth Duckadam se va putea citi într-un singur volum. Fostul mare portar recunoaște că trebuia să-și lanseze cartea anul trecut, dar a amânat evenimentul.
Lansarea cărții despre viața mea trebuia să aibă loc anul trecut, la Graz, într-o capelă, alături de ambasadorul României, Emil Hurezeanu. Este un roman istoric în toată regula.
Singura mea avere este numele pe care l-am făcut într-o scurtă perioadă de fotbalist. Cartea mă reprezintă și e greu de citit. Important este că, dacă și peste 10 ani, un adolescent o citește, înțelege că nimic este imposibil.”, a spus Helmut Duckadam, la Radio Gold FM.
Duckadam a menţionat că a fost măcinat de probleme de sănătate toată viața sa.
De menționat este că romanul va fi în limba germană. Fostul portar a explicat că ulterior cartea va fi tradusă şi în limba română.
Am avut enorme probleme de sănătate. Am trecut prin două meningite. După prima, se spune că ori înebunești, ori nu scapi. Eu am scăpat și de a doua. Era să-mi rup gâtul la înot. Am sărit în nisip.
De 35 de ani iau 20 de pastile zilnic, am proteză la genunchiul stâng, iar dreptul așteaptă și el una. Am avut multe probleme de sănătate. Se regăsesc toate în cartea care apare în 10 țări din Europa și chiar în Japonia. Spre sfârșitul anului probabil va fi tradusă în română.”, a adăugat Helmut Duckadam.
Duckadam a jucat la cel mai înalt nivel în ediţia 1985-1986 a Cupei Campionilor Europeni, când pe întreaga durată a competiţiei, dar mai ales în memorabilă finală de la Sevilla, Steaua-FC Barcelona (0-0, 2-0, după penalty-uri), a apărat de-a dreptul senzaţional, determinându-i pe ziariştii spanioli, şi nu numai, să-i aprecieze evoluţia la superlativ.